știri

ȘTIRI ȘI FAPTE FALSE: Cum să recunoaștem miturile despre coronavirus? (VIDEO)

Criza coronavirusului a condus la răspândirea unor informații foarte false care împiedică controlul epidemiei.

În bloguri și rețele de socializare puteți găsi tot felul de afirmații - de la faptul că sursa virusului este supa de lilieci, până la speculațiile că țările UE se luptă între ele pentru a reduce cantitatea de echipament medical, relatează BNT.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că astfel de zvonuri „se răspândesc mai repede decât virusul” și le descrie ca „o epidemie informațională la scară globală”. Principalele platforme online iau măsuri pentru a le reduce.

Uniunea Europeană se străduiește să ofere informații obiective și fiabile. De aceea a fost creată o pagină comună cu privire la măsurile europene împotriva crizei, care va conține în curând informații speciale pentru a dezvalui miturile comune legate de epidemie.

În plus, experți și politicieni din UE și din statele membre organizează periodic conferințe video pentru a discuta despre încercările de dezinformare și pentru a împărtăși modalități de a contracara și de a sensibiliza oamenii cu privire la riscuri. Există, de asemenea, presiuni asupra platformelor online pentru a lua măsuri împotriva fraudei online.

De ce oamenii publică în mod deliberat informații greșite?

Unii oameni o fac pentru profit - de exemplu, pentru a vinde produse cu valoare îndoielnică sau pentru a atrage vizitatori pe pagina lor, ceea ce le-ar crește veniturile din publicitate.

Potrivit unui raport al echipei speciale anti-dezinformare a UE, unele forțe politice, inclusiv extrema dreaptă din Statele Unite, China și Rusia, sunt sursa unor acuzații false. În aceste cazuri, obiectivele sunt politice - de a submina Uniunea Europeană și de a provoca schimbări politice.

Cu toate acestea, în multe cazuri, persoanele care răspândesc dezinformare cred pur și simplu acuzațiile și nu au intenția de a provoca daune.

De ce este periculoasă dezinformarea despre COVID-19?

Într-un moment în care mulți oameni sunt anxioși și se confruntă cu evenimente anxioase, este mai dificil pentru o persoană să rămână calmă și să primească informații critice.

În trecut, zvonurile despre vaccinuri au determinat unii părinți să înceteze vaccinarea copiilor împotriva bolilor periculoase, cum ar fi rujeola, care a provocat ulterior epidemii.

Chiar dacă oamenii nu cred miturile, răspândirea lor poate submina încrederea în adevăruri și expertize stabilite obiectiv. În cele din urmă, acest lucru poate duce la o situație în care tweet-ul unui profan postat spontan are aceeași greutate ca o analiză aprofundată de către un profesionist.

Ce puteți face pentru a răspândi dezinformarea?

Dezinformarea speră că oamenii o vor crede și o vor împărtăși cu ceilalți. Este ușor să fii înșelat. Așadar, fiți deosebit de atenți atunci când împărtășiți știri care provoacă o reacție puternică sau care par prea bune sau prea rele pentru a fi adevărate. Un prim pas ușor este să verificați internetul pentru mai multe surse de încredere care publică același lucru.

Dacă nu sunteți sigur, există multe ghiduri care explică modul în care puteți verifica faptele.

Ce puteți face dacă observați că cineva împărtășește dezinformare?

O puteți raporta la rețeaua socială relevantă, unde întâlniți declarația incorectă. Multe companii digitale se angajează să combată speculațiile coronavirusului.

De asemenea, puteți vorbi cu persoana care face declarația: probabil că nu o face intenționat. Potrivit cercetătorilor, cel mai bun mod de a schimba mintea oamenilor care cred în teoriile conspirației este să încerce să le înțeleagă, să-i încurajeze să gândească critic și să nu-și bată joc de ele.

Puteți viziona un videoclip UE despre acest subiect aici: