stresului

Stresul este orice factor fizic, chimic sau emoțional care provoacă anxietate sau tensiune mentală. În timp ce majoritatea oamenilor asociază cuvântul „stres” doar cu stresul fiziologic, oamenii de știință și medicii folosesc acest termen pentru a desemna orice forță care perturbă stabilitatea și echilibrul din corp.

Stresul sever duce la o serie de boli, dar în cantități mici poate fi util. De multe ori stresul ne ajută să fim mai atenți și mai concentrați și să ne facem treaba mai bine.

Eliminarea completă a stresului este imposibilă. El face parte din viața noastră. Singurul lucru pe care îl putem face este să învățăm să-l controlăm pentru a-i reduce efectul asupra sănătății noastre fizice și mentale.

Cine este cel mai vulnerabil la stres?

Stresul poate afecta oamenii de toate vârstele și categoriile sociale. Gradul de stres din viața noastră depinde de factori individuali, precum sănătatea noastră fizică, calitatea relațiilor noastre interpersonale, numărul de angajamente pe care ni le asumăm, responsabilitățile pe care le avem, așteptările celorlalți față de noi, sprijinul pe care îl primim și schimbările și evenimentele traumatice pe care le-am trăit recent. Persoanele care primesc sprijin social adecvat (inclusiv familia, prietenii, organizațiile religioase etc.) sunt mai puțin predispuse la stres decât cele care nu au contacte sociale. Cei care nu petrec suficient timp dormind sau nu se află într-o stare fizică bună le este mai greu să facă față tensiunii și stresului.

Care sunt consecințele stresului?

Stresul se poate manifesta în moduri diferite pentru fiecare persoană. „Simptomele” frecvente sunt: ​​cefalee, tulburări de somn, anxietate, tensiune, furie, dificultăți de concentrare, depresie, scăderea sau creșterea poftei de mâncare etc.

Studiile medicale arată că stresul mental poate agrava simptomele unor boli precum astmul, scleroza multiplă, acneea și chiar depresia. Deși stresul singur nu este o cauză a bolilor cardiovasculare, este capabil să le accelereze dezvoltarea.

Stresul afectează și sistemul imunitar. Stresul excesiv reduce capacitatea organismului de a combate răcelile și infecțiile. Studiile medicale arată, de asemenea, că stresul poate reduce efectele vaccinurilor și poate încetini vindecarea rănilor.

Cum să controlezi stresul?

Stresul este asociat atât cu factori externi, cât și interni. Factorii externi includ munca noastră, relațiile noastre cu ceilalți, casa noastră și toate situațiile, provocările și dificultățile cu care ne confruntăm în fiecare zi. Factorii interni sunt determinați de capacitatea noastră de a face față situațiilor stresante și includ starea noastră de sănătate și mentală, activitatea noastră fizică și timpul pe care îl petrecem dormind și odihnindu-ne.

Tehnici eficiente de control al stresului:

Exerciții

Exercițiile fizice nu numai că ne asigură o sănătate mai bună, ci ne ajută și să facem față stresului și tensiunii emoționale. O formă fizică bună ne ajută să facem față mai bine situațiilor stresante.

Tehnici de relaxare și meditație:

· Antrenament autogen: Dezvoltată la începutul secolului al XX-lea, această tehnică se bazează pe concentrarea pasivă asupra senzațiilor corpului. Prin repetarea așa-numitelor „formule” autogene, se concentrează asupra anumitor senzații, cum ar fi căldura sau greutatea, în diferite părți ale corpului. Antrenamentul autogen este utilizat pe scară largă în medicină și este utilizat ca parte a tratamentului multor boli. Deși această tehnică nu necesită abilități fizice speciale, cel mai bine este să urmezi un curs de formare autogenă.

· Imagini: Această tehnică implică utilizarea unor imagini relaxante plăcute pentru a calma mintea și corpul. Relaxarea profundă se realizează prin controlul respirației și imagini speciale. Această metodă poate fi practicată de oricine și este extrem de ușor de aplicat.

· Meditaţie: Meditația este una dintre cele mai populare metode de realizare a relaxării fizice și mentale. Meditația este o concentrare profundă asupra esenței existenței umane. Există diverse tehnici de meditație și multe dintre ele pot fi învățate singure.

În ultimele decenii, meditația transcendentală (TM) a devenit o tehnică populară. Scopul TM este de a atinge gândirea transcendentală. Se practică 15-20 de minute dimineața și seara și este relativ ușor de stăpânit.

· Relaxare musculară progresivă: Relaxarea musculară progresivă este strângerea secvențială și relaxarea mușchilor. Această metodă se bazează pe ideea că relaxarea mentală este o continuare naturală a relaxării fizice. Deși această tehnică implică exerciții fizice, nu necesită abilități speciale și poate fi stăpânită de aproape oricine. Relaxarea musculară progresivă se practică timp de 10-20 de minute pe zi.

· Fontă: Qigong-ul de artă marțială chineză combină exerciții fizice cu tehnici orientale filosofice și de relaxare. Peste 70 de milioane de chinezi practică Qigong în fiecare zi. Qigong a fost folosit de secole pentru a trata o serie de afecțiuni. Stăpânirea acestuia necesită timp, dăruire și răbdare.

· Tai Chi: La fel ca și Qigong, Tai Chi este o artă marțială chineză antică. Tai Chi este „meditație în mișcare”. Se caracterizează prin efectuarea unor mișcări netede și lente care întind mușchii și deschid pieptul. Cunoscută și sub numele de Tai Chi Chuan, această tehnică are o vechime de mii de ani. Pentru a stăpâni arta Tai Chi trebuie să participi la un curs special.

· .da: Există multe varietăți ale acestei forme antice de exerciții indiene. Unul dintre obiectivele sale este de a restabili echilibrul și armonia corpului și emoțiilor prin numeroase exerciții de respirație. În sanscrită, cuvântul yoga înseamnă „unire”. Yoga este o „uniune între uman și divin”. Această tehnică poate fi practicată de oricine. Persoanele care suferă de boli cronice ar trebui să consulte medicul înainte de a începe să practice yoga.