Dr. Snezhina Madzharska 14 august 2018 | 3

fructoză

Înaltul acid uric este o constatare obișnuită în cadrul bolii primare a gutei, ca în toate acele cazuri de creștere secundară a acesteia. Acestea pot fi momente tranzitorii de deteriorare a funcției rinichilor, defalcarea celulelor, condiții după radioterapie, chimioterapie și multe altele. Regula este că hiperuricemia trebuie tratată și controlată, deoarece ea însăși duce la multe posibile consecințe negative.


Criza gutei - cât de periculoasă este?

Cea mai evidentă manifestare a acidului uric ridicat este criza de gută. Se exprimă prin durere, umflături, roșeață și încălzire a uneia sau mai multor articulații (cel mai adesea degetul mare). Astfel de crize se dezvoltă rapid și sunt imprevizibile. Dacă va fi și cât de gravă va fi o criză depinde de tipul de gută, de tratamentul și controlul factorilor provocatori. Cu toate acestea, ar trebui să fie clar nu orice formă de hiperuricemie apare cu crizele, iar acestea la rândul lor apar uneori cu acid uric normal.

Crizele de gută nu sunt singura și cea mai gravă complicație a bolii. Ele sunt cu adevărat „vârful aisbergului”. Guta dăunează de obicei insidios rinichilor până la insuficiență renală. Cu toate acestea, crizele sunt într-adevăr lucrul care îi chinuie pe oameni și le tulbură modul de viață. Prin urmare, este deosebit de important să se gestioneze și să se reducă numărul crizelor de gută, deoarece s-a dovedit că duc la efecte durabile asupra articulațiilor cu modificări neschimbate artrita gutoasă.


Rolul dietei în apariția crizelor

Este bine cunoscut faptul că dieta este esențială pentru controlul acidului uric. Respectarea unei diete echilibrate într-un procent mare de cazuri poate întârzia începerea tratamentului sau reduce doza de medicament. Hiperuricemia îi însoțește adesea pe cei afectați de-a lungul vieții și este important să fie bine pregătiți în ceea ce fac și cum pot ajuta. Cea mai sigură și mai cunoscută cauză a acidului uric ridicat este carnea (mai ales roșu). Acest lucru este valabil și pentru zdrobire, cârnați, alcool.


Fructoza și guta - ce au în comun?

Un fapt puțin apreciat este însă că și fructoză (zahăr de podea) are un efect advers asupra acidului uric și poate chiar să-l ridice critic. Fructele precum strugurii, pepenele verde, curmalele îl conțin în cantități mari. Cu cât fructul este mai copt, cu atât este mai multă fructoză. Pe de altă parte, siropul de glucoză-fructoză produs în fabrică nu este atât de preferabil, dar este utilizat pe scară largă în viața de zi cu zi. Se adaugă la sucuri, paste dulci, gemuri, gem. Se găsește în gumă de mestecat, bomboane, prăjituri, biscuiți, vafe, pâine, înghețată, conserve, pastă de roșii și nenumărate altele.

Fructoza este un zahăr din fructe de multe ori mai dulce decât zaharoza, dar mai puțin caloric decât acesta. Acest lucru îl face preferat în unele cazuri, de exemplu la diabetici, de exemplu, deși beneficiile în acest caz depășesc daunele. Da, negativele nu sunt mici. Și acestea sunt riscurile de complicații cardiovasculare, hepatice, precum și creșterea tulburătoare a acidului uric.

Organizarea fructozei pe masă este valabilă mai ales pentru pacienții cu gută. Alimentele și băuturile dulci, în special combinația mai multor produse pot contribui adesea la o criză de gută. Cu clarificarea deplină a faptului că beneficiile fructelor și zahărului din fructe sunt incontestabile, acestea ar trebui luate sub control și, dacă este posibil, în forma lor naturală.

Vara este o perioadă deosebit de periculoasă pentru astfel de complicații. Pe de o parte, atunci pacienții cu acid uric ridicat reduc aportul caloric și mănâncă mai rar carne roșie și grasă. Pe de altă parte, în timpul lunilor calde pe masă există o cantitate mare de fructe, sucuri de fructe, produse dulci, care furnizează energie pentru o activitate fizică sporită în această perioadă. Când se adaugă la aceasta deshidratare și consum de alcool, riscul unei crize acute de gută devine critic.

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.