290

  • A+
  • A−

dintre

Aproximativ 26% dintre studenții bulgari nu citesc deloc cărți sau citesc cărți foarte rar, potrivit unui studiu al Institutului pentru Cercetări Educaționale.

Alfabetizarea în lectură este un fenomen complex care implică combinarea diferitelor abilități și competențe cognitive. În literatura academică, lectura este adesea privită ca un indicator al „capitalului cultural”. Contribuie la creșterea emoțională și intelectuală a tinerilor; își dezvoltă imaginația; le stimulează curiozitatea; își formează interesele; contribuie la socializarea lor și în cele din urmă joacă un rol decisiv în formarea lor spirituală ca indivizi. Citirea nu este doar o sursă de experiențe estetice și emoționale, ci este și un mijloc de a dobândi cunoștințe în fiecare zi. Alfabetizarea la citire este asociată cu capacitatea de a învăța la toate disciplinele, inclusiv la matematică. Potrivit unor cercetători, diferențele în frecvența și natura lecturii pot explica în mare măsură diferențele în realizarea elevilor în funcție de sex și de statutul lor socio-economic. Se poate spune că alfabetizarea în citire este baza succesului individului în orice domeniu.

Studiile arată că nivelul de alfabetizare este un indicator foarte precis și fiabil al bunăstării economice și sociale viitoare a individului și a comunității, iar nivelul de alfabetizare este esențial pentru evaluarea capitalului uman.. Nivelurile scăzute de alfabetizare duc la oportunități de angajare limitate, sărăcie, inegalități și participare civică limitată. Prin urmare, o mai bună înțelegere a factorilor care contribuie la o alfabetizare mai mare este o condiție importantă pentru politici și practici educaționale eficiente. Crearea motivației pentru a citi este esențială pentru a atinge un nivel ridicat de alfabetizare în citire. Când elevii sunt motivați, citesc mai mult și se implică, ceea ce, la rândul său, dezvoltă vocabular și abilități de înțelegere a citirii. Angajamentul față de lectură este considerat un factor extrem de important pentru o mai bună realizare, deoarece stimulează elevii să caute singuri o varietate de oportunități de învățare. Există dovezi empirice că acest angajament poate compensa impactul unui mediu familial socio-economic nefavorabil asupra realizării elevilor.

Alegerea de a citi sau nu, cum și ce să citești este o alegere complet personală. Mai mult, trăim într-un moment în care oportunitățile de lectură sunt în continuă creștere. Alături de cartea tradițională, cartea electronică există deja. Toți prezintă cuvântul în moduri diferite și formează gusturi diferite la cititori.

Diferența de alfabetizare în citire a elevilor care citesc ficțiune în mod regulat și a celor care nu citesc niciodată o astfel de literatură este egală cu aproape doi ani de școlarizare.. De asemenea, este important să „ieșim dinaintea” tinerilor care citesc literatura documentară de cel puțin câteva ori pe săptămână - în ceea ce privește abilitățile de citire, aceștia sunt mai avansați cu echivalentul unui an de pregătire decât colegii lor care nu citesc niciodată texte documentare. Pe de altă parte, cu cât studenții citesc mai rar benzi desenate și ziare, cu atât scorurile lor la PISA sunt mai mari. În ceea ce privește citirea revistelor, datele nu arată o relație clară între frecvența citirii revistelor și rezultatul mediu al elevilor.

Aproximativ 26% dintre studenții bulgari au indicat că nu citesc cărți deloc sau citesc cărți foarte rar. După cum se poate presupune, scorul lor mediu de citire în PISA 2018 este relativ scăzut - 386 puncte (cu 420 puncte punctaj mediu al elevilor bulgari sau decalaj la lectură, egal cu 1 an de școlarizare comparativ cu nivelul mediu). Aproape 28% dintre studenți au indicat că nu citesc deloc din plăcere. Scorul lor mediu este de 396 de puncte, în timp ce studenții care citesc pentru distracție mai mult de 2 ore pe zi, de exemplu, au un scor de 457 de puncte (11% dintre elevi). Prin urmare, cu cât citesc mai mulți studenți din plăcere, cu atât rezultatele lor sunt mai mari. Apropo, ponderea studenților din țările OECD care au indicat că nu citesc din plăcere este aproape de două ori mai mare - 42%.

Judecând după datele PISA 2018, studenții preferă în continuare cartea tradițională. Aproape o treime dintre ei (33%) afirmă că preferă să citească cărți pe hârtie. Scorul lor este cu 454 de puncte sau cu 49 de puncte mai mare decât scorul elevilor care citesc mai des cărți pe dispozitive electronice - 22% și un scor de 405 de puncte. Cu toate acestea, 18% dintre tinerii care au indicat că citesc cărți în mod egal, atât pe hârtie, cât și pe dispozitive electronice, au avut și un scor relativ mare de 452 de puncte.