buzhov
Epilepsie se manifestă în crize de natură diferită. La unii dintre ei pacienții își pierd cunoștința/convulsii generalizate /, la alții sunt confuzați doar fără a-și pierde cunoștința, iar la alții apar doar simptome neurologice fragmentare - motorii, senzoriale, ca urmare a sistemului nervos autonom sau cu manifestări mentale.

Convulsiile epileptice se datorează formării focalizare epileptogenă, ca și în convulsiile parțiale este localizat în cortexul cerebral sau în structurile organizate în rețele/amigdala, hipocampul /. În convulsiile generalizate, focalizarea creierului se află undeva în cercul format de cortex, o structură adâncă în creier numită talamus și care se termină din nou în cortexul cerebral.

Cele mai frecvente sunt convulsiile tonico-clonice generalizate/tip Grand mal/- 40% cu pierderea cunoștinței, urmate de convulsiile tonico-clonice generalizate secundare -20%, convulsiile parțiale complexe - 20% etc.

Convulsii clonico-tonice generalizate/tip Grand mal/au loc în trei faze cu durată diferită. În prima fază pacienții își pierd cunoștința și apare o contracție tonică a mușchilor extensori ai corpului (corpul se răsucește) cu încetarea respirației. În a doua fază pacienții efectuează alternanțe necontrolate de contracție și relaxare a mușchilor, ceea ce face ca corpul să se contracte și să se relaxeze secvențial. A treia fază începe cu o restabilire treptată a respirației și revenirea la conștiință.

Convulsii epileptice generalizate sunt caracterizate prin implicarea simultană a ambelor emisfere cerebrale, care este cel mai bine documentată prin electroencefalogramă/EEG/și care se datorează descărcării electrice generalizate a neuronilor din cortexul cerebral, talamus și formarea reticulară.

Există multe alte tipuri de crize generalizate care nu fac obiectul acestei prezentări. Când convulsii parțiale complexe există o schimbare în claritatea conștiinței. Când convulsii parțiale nu există nicio schimbare a conștiinței și pacienții se plâng de diferite simptome ale mișcării involuntare a membrelor, de diferite simptome senzoriale cu furnicături sau parestezii la nivelul membrelor și corpului, o combinație de experiențe motorii și senzoriale și multe altele.

Medicina tradițională chineză (TCM) consideră crizele epileptice ca fenomene care apar din cauza acumulării de mucus în cap, care poate duce la o schimbare a clarității conștiinței și chiar la pierderea acesteia. TCM estimează că unele dintre cazuri se datorează unor cauze genetice și duc la convulsii în copilărie. Unele convulsii sunt cauzate de episoade de afectare sau iritație mentală. ÎN patogeneza de epilepsie include tulburări ale energiei meridianelor inimii, rinichilor, ficatului și splinei. Când diverse motive duc la creșterea energiei yang, așa-numitul vântul intern și mucusul acumulat duc la o schimbare a clarității conștiinței are loc criza epileptică.

Tratamentul a crizelor epileptice se efectuează sub supravegherea unui neurolog. Pentru a controla cazurile dificile, la tratamentul medical se adaugă o serie de proceduri de acupunctură. Pentru cele mai ușoare ar putea fi abordat numai cu acupunctură. Pacienții cu control incomplet al convulsiilor sunt deosebit de utile atunci când se găsesc cazuri rezistente la tratament și tratamentul convențional nu produce rezultatul dorit, când pacienții au dificultăți la înghițirea medicamentelor și când nu doresc să ia medicamente din diverse motive.

Se efectuează cicluri de 10-15 proceduri până când se controlează convulsiile. În tratamentul epilepsiei, acupunctura standard este utilizată cu selecția punctelor de pe corp/nu sunt așezate ace pe cap/și punctele de pe auriculă/auriculoterapie /. Ace permanente pot fi utilizate pentru punctele din ureche, care rămân la locul lor pentru o anumită perioadă și continuă tratamentul în afara cabinetului specialistului. Se utilizează, de asemenea, injectarea în puncte de acupunctură a vitaminelor importante pentru activitatea creierului, iar în timpul fiecărei proceduri sunt selectate 2 sau 3 puncte de acupunctură pentru aplicarea lor. Este necesar să se efectueze aproximativ 10 astfel de proceduri cu control ulterior al nivelului de vitamine și, dacă este necesar, să se repete cursul.