• începând
  • Sănătate
  • Proiecta
  • Crăciun
  • Engleză
  • a lua legatura

Categorii

  • Iluminat
  • Baie și spa
  • Ierburi
  • A picta
  • Ușile
  • Proiecta
  • Tamplarie
  • Distracţie
  • Sănătate
  • Economie
  • Instrumente
  • Design interior și arhitectură
  • Seminee
  • Aer condiționat
  • Bucătărie
  • Laminat
  • Nutriție vindecătoare - Dieta
  • Materiale
  • Modă
  • Mobila
  • Tavane suspendate
  • TV și radio online
  • Jocuri online
  • Traducere online
  • Incalzi
  • Cumpărarea și vânzarea unei proprietăți
  • Curățare
  • Purificarea corpului
  • paza si protectie
  • Director
  • Știința mărfurilor
  • lectii de engleza

Datele din tabel. arată natura economică a indicatorilor pentru determinarea cantitativă și calitativă a lichidității bancare pe termen scurt. Lichiditatea de la al treilea nivel tinde la 1, ceea ce justifică structurarea optimă a activelor și pasivelor. Abaterile ușoare ale lichidității de la al doilea nivel comparativ cu lichiditatea de la al treilea nivel sunt rezultatul ponderii relative scăzute a valorilor mobiliare pe termen scurt în activele băncilor.
Relațiile și dependențele dintre elementele individuale stau la baza determinării lichidității. Acestea sunt definite ca fiind o comparație indirectă a activelor, pasivelor și activelor cu pasivele. Acestea se numesc rapoarte de sold verticale și construiesc conținutul indicatorilor pentru structura activelor și structura pasivelor.

analiza

Ordonanța № 11 a BNB prevede următorii indicatori pentru stabilirea lichidității:
- raportul lichidității de numerar;
- raportul lichidității totale;
- cota din soldul nedeductibil al depozitelor;
- ponderea pasivelor pe termen scurt denominate în valută;
- coeficienți de acoperire;
- raportul total de acoperire ponderat;
- coeficientul de transformare;
- raportul activelor foarte lichide;
- ponderea angajaților în activ (rata de creditare);
- raportul structural al depozitelor;
- solduri de încasări și cheltuieli de numerar.
Cei mai populari și utilizați pe scară largă în indicatorii de practică mondială pentru calcularea lichidității băncilor sunt lichiditatea în numerar și ponderea relativă a activelor curente și imobilizate în activele totale ale băncii.
A) Raportul lichidității de numerar - se obține ca raport dintre numerar și echivalente de numerar la valoarea următoarelor active:

C + LO
NK = ––––- x 100,
A

Unde:
KKL - raport lichiditate de numerar
COL - raportul lichidității totale
CN - numerar
DB - depozite în bănci
DR - depozite și rezerve la BNB, inclusiv MS
MZR - rezervele minime obligatorii
BM - metale prețioase
CC1 - valori mobiliare ale guvernului bulgar
CC2 - valori mobiliare BNB
CC3 - valori mobiliare fără risc ale guvernelor și băncilor centrale ale țărilor desemnate de BNB
A1 - active cu scadență reziduală de până la 1 an
A - toate activele (totale)

Dacă ratele sunt stabilite pentru toate activele, adică numitorul este A și nu A1, valoarea acestora va arăta cota activelor lichide în valoarea totală a activelor, indiferent de termenul de recuperare a acestora.
Raporturile ponderate pentru numerar și lichiditate totală sunt determinate de următoarea formulă:
PKKL = KKL x Kpr
PKOL = KOL x Kpr
Unde:
DAC - coeficient de greutate

Coeficientul de greutate ar trebui să fie egal cu, peste sau sub unul, în funcție de factorii care îl afectează. Dacă poziția pe piață a băncii este bună, indicatorii de lichiditate s-au îmbunătățit față de perioada anterioară, accesul la fonduri lichide este ușor și banca oferă surse suplimentare de finanțare fără probleme, atunci raportul gravitațional va fi peste 1.

Situația opusă este atunci când banca nu s-a stabilit pe piață, nu și-a diferențiat pasivele, este dificil să se obțină lichidități de la BNB, alte bănci și creditori, atunci raportul va fi sub1.
Ratele actualizate pentru numerar și lichiditate totală (SKKL și SKOL) sunt stabilite prin următoarele formule:

Unde:
CN - numerar
DB - depozite în bănci
DR - depozite și rezerve la BNB, inclusiv MS
MZR - rezervele minime obligatorii
BM - metale prețioase
CC1 - valori mobiliare cu un termen de până la 5 ani
CC2 - valori mobiliare cu un termen mai mare de 5 ani
B1 - valută străină din lista principală
B2 - valută străină dintr-o listă suplimentară
A - toate activele (totale)
D - rata de actualizare, scadență de până la 1 an la valoarea contabilă sau active actualizate cu ratele de actualizare respective (5%, 10% și 15%).

D) Rapoarte de acoperire - calculate ca raportul dintre valoarea actualizată a activelor pentru fiecare perioadă de timp și pasivele grupate ale aceluiași grup după același criteriu. Arată măsura în care activele grupurilor respective sunt acoperite de pasive cu aproximativ aceeași perioadă de păstrare reziduală cu băncile. Coeficienții stabiliți trebuie să fie cel puțin egali cu cerințele minime de reglementare pentru fiecare grup de clasificare a activelor și pasivelor, începând cu grupul care cuprinde activele și pasivele cu cea mai scurtă scadență reziduală, respectiv: 0,95; 0,80; 0,60; 0,40; 0,20; 0,10. Dacă coeficienții calculați depășesc acești coeficienți normativi de acoperire, se fac corecții în numeratorul formulei la stabilirea coeficientului de acoperire. Diferența dintre suma reală a numărătorului și suma necesară pentru a obține un coeficient egal cu cel normativ se adaugă numeratorului în formula de calcul a coeficientului de acoperire a grupului de clasificare următor. Ajustarea se face în direcția de la un grup cu un termen rezidual mai scurt până la scadență la un grup cu un termen rezidual mai lung.
CA.
KP = –––
P

CA - active actualizate ale grupului respectiv
P - pasivele grupului respectiv
E) Raportul total de acoperire ponderat - raportul dintre valoarea actualizată a activelor și valoarea atrasă a pasivelor stabilite în grupurile de clasificare separate și coeficienții pentru grupurile de cântărire: 1,0; 0,75; 0,60; 0,40; 0,30; 0,20. Coeficientul trebuie să fie cel puțin unul. Când este mai mic, aceasta înseamnă că valoarea ponderată a pasivelor este mai mare decât valoarea actualizată a activelor, adică. alocate pasivelor de către grupuri oferă lichiditate, dar reduce rentabilitatea. Astfel, prin această ajustare a pasivelor, valoarea pasivelor este redusă prin creșterea scadenței reziduale a acestora. Raportul total de acoperire ponderat este mai precis decât cel neponderat, deoarece datoriile sunt atrase în funcție de scadența lor reziduală, adică valoarea datoriilor, inclusiv în numitorul formulei, este ajustată prin coeficienți în funcție de timpul de păstrare a acestora în bănci ceea ce înseamnă, în esență, cu termenul rămas până la maturitate. Prin urmare, respectă cerințele lor de lichiditate pentru active.
Concluzia este că distribuirea pasivelor pe grupuri individuale de active oferă lichiditate băncii, dar reduce rentabilitatea acesteia.

AC1 + AC2 + AC3 + AC4 + AC5 + AC6
OPKP = ––––––––––––––––––––––––,
(P1x1.0) + (P2x0.75) + (P3x0.60) + (P4x0.40) + (P5x0.30) + (P6x0.20)

unde - AC1,2… .n - valoarea actualizată a activelor pe grupuri individuale
P1,2 …… n - datorii pe grupe separate la valoarea contabilă.
F) Raportul de transformare - exprimă măsura în care activele pe termen lung sunt acoperite de pasive pe termen mai scurt. Se calculează ca raportul dintre suma diferențelor dintre suma celor șase grupe de mai sus în funcție de scadența reziduală a acestora, la diferența dintre valoarea activelor cu un termen mai mare de un an și suma rezervelor speciale necesare create pentru aceste active.

Ace - active reduse în cele șase grupuri stabilite
P - pasive
Iadul - active cu un termen mai mare de un an
FDA - rezerve speciale obligatorii create pentru active cu un termen mai mare de un an.
Dimensiunea maximă a coeficientului trebuie să fie 0,25, adică. maximum 25% din activele care urmează să fie finanțate cu pasive pe termen mai scurt decât acestea. Raportul de transformare este un indicator esențial pentru evaluarea lichidității instituțiilor de credit.
G) Raportul pentru activele cu lichiditate ridicată - exprimă partea obligațiilor de plată ale băncilor cu un termen de până la 1 an acoperite de numerar și alte active cu lichiditate ridicată. Raportul este definit ca raportul dintre cele mai lichide active și pasive cu o scadență de până la un an și angajamentele în afara bilanțului. Activele foarte lichide includ: numerar în BGN și valută străină; fonduri pe conturi curente în BGN și valută străină; depozite și rezerve la BNB și Ministerul Sănătății, metale prețioase; prețurile titlurilor fără risc ale guvernului bulgar, BNB, guvernelor și băncilor centrale determinate de BNB. Suma sumei pasivelor și presupuse, irevocabile în spatele elementelor din bilanț, un element al numitorului formulei poate fi redusă cu coeficientul soldului nedeductibil al depozitelor pe grupuri, în funcție de termenul rezidual până la scadență.

CN + DRC + DB + BM-CCB + CC
KVA = –––––––––––––––-
(Pkr + Ang) - (D x Knd)