Conf. Dr. Eugene Genev

Anemia este cea mai frecventă tulburare hematopoietică la toate vârstele copilăriei. Cele mai frecvente anemii sunt carența de fier? aproximativ 90%, urmat de hemolitic? aproximativ 8% și aplastic. Potrivit OMS, carența de fier este cea mai frecventă deficiență nutrițională din lume și afectează aproximativ 27-30% din populația lumii. Cel mai frecvent în copilărie și în copilăria timpurie? între 6 luni și 3 ani. Diagnosticul de anemie feriprivă nu este dificil, dar este adesea omis când este la început? deficit latent de fier. Tratamentul necesită ajustarea dietei și administrarea unui supliment de fier adecvat timp de 4 până la 8-10 săptămâni, în funcție de gravitatea anemiei.


Anemia este o boală frecventă în copilărie, care se explică prin faptul că unele dintre ele se datorează defectelor genetice ale moleculei de hemoglobină sau structurii membranei eritrocitare și apar neapărat la începutul copilăriei. Un alt motiv este imaturitatea și vulnerabilitatea ușoară a sistemului hematopoietic în copilăria timpurie, care este relativ ușor deteriorată de diferite infecții virale și bacteriene, care sunt frecvente în copilărie, precum și de alți agenți chimici și fizici. Un al treilea motiv, în principal pentru grupul de anemii deficitare, se află în dieta sugarului și a copilului mic, atunci când acesta nu obține suficient din substanțele nutritive necesare pentru a construi eritrocite și molecule de hemoglobină.


DEFINIȚIE
Anemiile sunt boli care se datorează scăderii valorilor hemoglobinei (Hb), eritrocitelor (Ep) și hematocritului (Ht) per unitate de volum de sânge.
Tabelul de mai jos prezintă valorile de vârstă ale hemoglobinei, hematocritului și volumului mediu al eritrocitelor:

Hemoglobina (g/L)

Hematocrit (%)

MCV (μ3)

In medie

Inferior frontieră

In medie

Limita inferioara

In medie

Inferior frontieră

0,5? 1,9

125

110

37

33

77

70

2-4

125

110

38

34

79

73

5-7

130

115

39

35

81

75

8-11

135

120

40

36

83

76

135

120

41

36

85

78

Bărbați

140

125

43

37

84

77

140

120

41

36

87

79

Bărbați

150

130

46

38

86

78

140

120

42

37

90

80

Bărbați

160

140

47

40

90

80

Organizația Mondială a Sănătății oferă următoarele criterii pentru anemie în funcție de vârstă și sex:


  1. Bărbați? Valori Hb sub 130 g/l
  2. Femei? Valori Hb sub 120 g/l
  3. Sarcină - valori ale Hb sub 100 g/l
  4. Copii - de la 6 luni la 2 ani sub 110 g/l
    - de la 2 ani la 14 ani sub 120 g/l


CLASIFICARE
Diferite clasificări ale anemiilor pot fi găsite în literatura hematologică, în funcție de ce principiu este ales pentru subdiviziunea lor? etiologice, patogenetice, morfologice sau clinice. În general, anemia nespecializată în copilărie poate fi grupată în trei grupe majore:

anemii deficitare ? deficit de fier, deficit de acid folic, deficit de fitamina B12, deficit de proteine ​​etc.

anemii hipo- sau regenerative? congenital (Anemia lui Fanconi, Diamantul lui Blackfan? Diamantul lui Benjamin) a dobândi ? suprimarea funcției măduvei osoase de către medicamente (citostatice și alte medicamente), agenți infecțioși, radiații ionizante etc.

Cele două grupuri de mai sus se îmbină în grupul comun al eritropoieză ineficientă.

  • hemolitic? acută și cronică, congenitală și dobândită.

    • Iată o clasificare mai detaliată a anemiilor, utilă pentru munca zilnică a medicului pre-spitalic și a medicului pediatru:

    A. Tulburări ale producției eritroide, p eritropoieză ineficientă - mai slab regenerarea gradului pe sindrom anemic:

    1. Eșecul măduvei osoase:

    A. Anemie aplastica

    b. Aplazie eritroidă pură

    - Congenital:

    - Anemia de Diamant-Blackfan

    - Secundar

    Înlocuirea măduvei osoase

    - Boli maligne

    - Osteopetroza

    - Mielofibroza

    d. Insuficiență pancreatică cu hipoplazie a măduvei osoase

    2. Producția afectată de eritropoietină:

    A. Boală renală cronică

    b. Hipotiroidism, hipopituitarism

    c. Inflamație cronică

    d. Dieta cu deficit de proteine

    e. Hemoglobină mutanți cu afinitate redusă de oxigen

    v

    B. Tulburări de maturare eritroidiană

    1. Anomalii în maturarea citoplasmatică:

    A. Deficiență de fier

    b. Sindroame talasemice

    c. Anemii sideroblastice

    d. Saturnism

    2. Tulburări în maturarea nucleară

    3. Anemii diseritropoietice primare

    4. Protoporfiria eritropoietică

    v

    C. Anemii hemolitice

    1. Defecte ale hemoglobinei

    2. Defecte ale membranei aerului

    3. Defecte în metabolismul Er

    4. Mediat de anticorpi

    5. Deteriorări mecanice ale Er

    6.Daune termice la Er

    7. Deteriorarea Er de către oxidanți

    8. Lezarea EP de către agenți infecțioși

    9. Hemoglobinurie nocturnă paroxistică

    v

    Clasificarea anemiilor în funcție de mărimea eritrocitelor:

    A. Anemii microcitice:
    1. Deficiență de Fe (dietă, pierderi cronice de sânge);
    2. otrăvire cronică cu plumb;
    3. Sindroame talasemice;
    4. Anemii sideroblastice;
    5. Inflamația cronică;
    6. Anemii hemolitice congenitale cu hemoglobină instabilă.

    B. Anemii macrocitice:
    1. Cu măduvă osoasă megaloblastoidă:
    - Deficit de vitamina B 12;
    - defecte enzimatice ale eritrocitelor;
    - deficit de acid folic;
    - defecte ale membranei eritrocitare;
    - anemie sensibilă la tiamină.

    2. Fără măduvă osoasă megaloblastoidă:
    - Anemie aplastica;
    - Sindromul Diamond-Blackfan;
    - Hipotiroidism;
    - Boală de ficat;
    - Infiltrarea măduvei osoase;
    - Anemii diseritropoietice.

    C. Anemii normocitice:
    1. Anemii hemolitice congenitale;
    2. Anemii hemolitice secundare;
    3. Pierderea acută de sânge;
    4. Hipersplenism;
    5. Boli renale cronice.

    În funcție de gravitatea lor, anemiile sunt împărțite în:


    1. Anemie ușoară ? reducere a HB până la 90 g/L;
    2. Anemie moderată - reducere a HB de la 90 la 60 g/L;
    3. Anemie severă ? reducere a HB sub 60 g/L.

    Distrugerea zilnică a eritrocitelor normale învechite, în principal în splină și mai puțin intravascular, necesită măduvei osoase să producă în mod adecvat noi eritrocite care se maturizează normal și intră în sângele periferic. Pentru derularea corectă a acestui proces sunt necesari mulți factori, dintre care cei mai importanți sunt:


    1. fier
    2. Miere
    3. mangan
    4. cobalt
    5. zinc
    6. vitamine:
      - B12, acid folic
      - C, B2, B6
      - PP, E și altele.
    7. hormoni
    8. proteine

    Hematopoieza este în principal un proces reglementat hormonal și este afectat de următorii hormoni: eritropoietină, hormoni tiroidieni, hormoni hipofizari anteriori, androgeni, estrogeni, corticosteroizi.

    Anemie cu deficit de fier (anemiile siderale) sunt cele mai frecvente anemii la copilărie și copii mici și pe tot parcursul copilăriei. Potrivit unor autori, acestea reprezintă aproximativ 90% din toate anemiile din copilărie, motiv pentru care prezintă un interes clinic primordial pentru medicul pediatru și medicul generalist.


    ETIOLOGIA de anemie feriprivă este prezentată în tabelul următor:

    1. Eliminarea insuficientă a Fe la făt în timpul sarcinii:

    • prematuritate
    • sarcină multiplă
    • anemia gravidei
    • transfuzie feto-maternă
    • transfuzie feto-fetală la gemeni

    2. Importuri insuficiente de Fe cu mancare:

    • malnutriție
    • hrănire artificială cu
    • lapte de vaca

    3. Perturbarea resorbției Fe:

    4. Perturbarea utilizării Fe:

    • infecții acute și cronice
    • atransferitinemie congenitală
    • hemosideroză pulmonară primară

    5. Creșterea pierderii de fier (căutați sângerări oculte în scaun!):

    Necesarul zilnic de fier luat cu alimente este de 10 mg. pentru bărbați și 15 mg. pentru femei. Trebuie reamintit, însă, că doar aproximativ 10% din fierul ingerat cu alimente este absorbit în tractul digestiv. Pierderile fiziologice la bărbați și fete fără menstruație sunt de până la 1 mg/24 ore.

    Distribuția fierului în organism și reglarea absorbției sunt prezentate în figură:

    tratamentul

    Corpul unui adult sănătos conține aproximativ 3 până la 5 grame de fier și cea mai mare parte din acesta? 65-70% (feritină) se găsește în hemoglobina eritrocitelor, aproximativ 20-25% este sub formă de fier de rezervă (hemosiderină), 3-4% este fier în mioglobină, 0,8% este fier de transport și cea mai mică parte? 0,2% este fier în enzime.

    Există mai multe stări de deficit de fier în severitate:

    1. Deficitul de larvă (prelat) de Fe:


    1. Hb - normal;
    2. Este? în normă;
    3. Fe seric - normal;
    4. formele de depozit sunt epuizate (hemosiderina, feritina).

    2. Deficiență latentă de Fe:


    1. Hb - normal;
    2. Este? în normă;
    3. ser Fe? scăzut.

    3. Anemie cu deficit de Fe


    1. Hb 72 mg/l.

    Anemia cu deficit de fier este microcitică, hipocromă și hiporegenerativă, cauzată de tulburări cantitative ale metabolismului fierului și de sinteza hemoglobinei. Următoarea figură prezintă caracteristicile microscopice ale unei anemii cu deficit de fier. Există o hipocromie pronunțată a eritrocitelor și aniso-poikilocitoză moderată:

    CLINICAde anemie feriprivă este limitată cel mai adesea la două simptome ușor identificabile din anamneză și examenul fizic: oboseala și paloarea pielii și a mucoaselor vizibile. În formele ușoare, nu se detectează de obicei alte modificări ale organelor interne. În anemiile mai severe, se poate auzi un suflat cardiac caracteristic anemic și poate fi detectată hepato-splenomegalie moderată. În aceste cazuri, starea generală va fi afectată mai grav.


    DIAGNOSTICUL a anemiei feriprive în practica ambulatorie este plasată cel mai adesea prin examinarea hemoglobinei și a eritrocitelor. Când se constată că sunt scăzute, se începe tratamentul cu un preparat care conține fier. Relativ rar, dacă vreodată, în practica ambulatorie, se depun eforturi pentru a clarifica cauza deficitului de fier, pentru a examina cantitatea de fier seric și a capacității de legare a fierului a plasmei, pentru a căuta hemoragii oculte, pentru a vedea morfologia eritrocitelor. Cu o abordare de diagnostic atât de limitată, se face adesea o eroare de diagnostic confuză? fierul este prescris unui copil care are o formă intermediară de beta-talasemie, menține hemoglobina scăzută, dar are un fier seric ridicat, iar terapia cu fier nu are niciun efect asupra creșterii hemoglobinei chiar și după câteva săptămâni de tratament.


    TRATAMENTUL de anemie feriprivă necesită:

    1. Identificarea și eliminarea cauzei anemiei. La copil și la copii mici, cel mai adesea cauza este alimentară? import insuficient de fier cu alimente.

    2. Prescrierea unui preparat adecvat care conține fier în funcție de vârsta copilului. Piața farmaceutică oferă multe oportunități în acest sens. Trebuie amintit că sărurile de fier bivalente sunt absorbite de 3 ori mai bine decât sărurile de fier feric. Preparatele care conțin fier feros care pot fi utilizate în practica pediatrică sunt:


    1. FERRONAT susp. 100 ml? 3 x 0,5 ml;
    2. LEGOFER susp. 150 ml? 3 x 2 ml;
    3. MALTOFER sol. 30 ml? 3 x 2 k-ki;
    4. Brânză MALTOFER. 150 ml? 3 x 0,5 ml;
    5. FERRUM HAUSMANN amp. 2 ml? 2 mg i.m;
    6. VENOFER amp. 5 ml? 2 mg de 2 ori de 2 ori pe săptămână;
    7. Amplificator TOTHEMA. 10 ml; 50 mg pentru băut.

    În funcție de severitatea deficitului de fier, tratamentul anemiei ar trebui să dureze de la 4 la 8-10 săptămâni pentru a umple depozitele de rezervă ale corpului și pentru a evita reapariția anemiei.

    Efecte secundare de la tratamentul cu fier. Se știe că toate preparatele care conțin fier provoacă într-o măsură mai mare sau mai mică: greață, vărsături, dureri de stomac, constipație și scaune negre. Acestea trebuie comunicate părinților pentru a nu provoca anxietate nejustificată și întreruperea tratamentului.