este

Momentul tratamentului chirurgical depinde de cauza chilotoraxului și de starea generală a pacientului. Pacienții cu chilotorax după esofagectomie (rezecție esofagiană) au o rată de mortalitate de 50-82% dacă sunt tratați conservator.

Trebuie exclusă o cauză malignă a chilotoraxului, deoarece peste 50% din cazuri se datorează malignității, dintre care limfomul reprezintă aproximativ 75% din cazuri, urmat de cancer pulmonar.


Alte condiții de luat în considerare la pacienții cu suspiciune de chilotorax includ:

  • Sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA);
  • Insuficiență cardiacă congestivă;
  • Revărsat pleural exudativ;
  • Revărsat pleural în boala malignă;
  • Pseudochilotorax.

  • Revărsături pleurale parapneumonice și empieme;
  • Chemotorax.


Radiografiile toracice sunt nespecifice pentru chilotorax și nu diferă de alte cauze ale revărsării pleurale. Cu toate acestea, razele X, împreună cu alte metode imagistice, pot ajuta la excluderea altor cauze ale simptomelor pacientului.


Toracenteza și analiza lichidului pleural sunt criterii pentru diagnosticarea chilotoraxului. Puncția pleurală (toracenteza) este o procedură de diagnostic minim invazivă în care se introduce un ac special prin peretele toracic în spațiul interpleural și se ia o parte din lichidul pleural.


Pacienții cu chilotorax pot fi tratați cu mijloace conservatoare sau cu tratament chirurgical. Unele cazuri pot fi tratate cu ambele tipuri de tratament, inclusiv tratamentul cauzei radicale, reducerea producției de lichide, drenaj, asigurarea unei diete adecvate și introducerea îngrijirii respiratorii necesare.


Chilotoraxul congenital implică de obicei un tratament de întreținere și poate include drenaj. Chilotoraxul non-traumatic poate fi o provocare pentru tratament datorită faptului că locul din care este format fluidul poate apărea în locuri mai puțin previzibile.


Este întotdeauna bine să se ia în considerare tratamentul conservator, deoarece ruptura canalului toracic se închide spontan la aproape 50% dintre pacienți. În aceste cazuri, există puține sau deloc simptome și scurgeri minime de lichide.


Tratamentul chirurgical depinde de locul leziunii, de etiologia chilotoraxului, de cantitatea de lichid pleural mamar colectat. Limfangiografia poate fi utilizată preoperator pentru a localiza locul exact al scurgerii de lichid.

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.