Roma este încă supărată pe Bruxelles pentru că a „ucis” South Stream, scrie Financial Times.

Controversatul acord al Germaniei cu gazoductul cu Rusia a atras un nou adversar în fața premierului italian Mattor Renzi, a cărui frustrare față de proiect a complicat eforturile UE de a aprofunda sancțiunile împotriva Kremlinului.

nord

Săptămâna trecută, Renzi a blocat eforturile de extindere a măsurilor împotriva Rusiei pentru încă șase luni, iritat de insistența Germaniei de a continua proiectul, care urmează practic același traseu ca primul Nord Stream.

Dezaprobarea lobby-ului german pentru acest plan a atins atâta înălțime încât cabinetul său i-a informat pe consilierii lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, că vrea să discute problema în timpul summitului european, potrivit celor doi înalți politicieni din președintele european.

În special, italienii cred că Nord Stream 2, susținut de membrii înalți ai guvernului Angelei Merkel, contravine campaniei de sancțiuni și înseamnă că o Germanie puternică își pune nevoile economice înaintea diplomației colective europene.

Primul Nord Stream a fost văzut ca o trădare geopolitică de către mulți foști state comuniste membre ale UE, mai ales după ce Gerhard Schroeder, cancelarul german care a apărat conducta, s-a alăturat consiliului de administrație al Gazprom după ce a părăsit funcția.

Criticii proiectului subliniază că actualul Nord Stream poate funcționa doar la jumătate din capacitate, deoarece încalcă legea antitrust europeană. Ei cred că conducta face parte din efortul Rusiei de a construi conducte de gaz ocolind Ucraina, reducând astfel importanța strategică a țării devastate de conflicte.

Italia a fost adesea printre cei mai vocali susținători ai revenirii la relațiile comerciale normale cu Kremlinul. Este al doilea cel mai mare partener comercial al Rusiei în UE.

Dar Roma rămâne supărată asupra deciziei de la Bruxelles de a ucide South Stream, un alt proiect Gazprom care urma să livreze gaze către Europa prin Italia.

Grupul petrolier italian Eni a fost un investitor major în South Stream, însă Moscova a amânat în mod neașteptat proiectul anul trecut, după ce Comisia Europeană a pus sub semnul întrebării în mod constant contractele de construcții semnate de țările de tranzit ale UE, precum Bulgaria. De când a amânat-o, Rusia a încercat să o devieze prin Turcia, dar Turkish Stream a fost victimă ciocnirilor ruso-turce din cauza căderii unui avion de luptă rus în spațiul aerian turc.

În ciuda rolului UE în uciderea South Stream, liderii germani au insistat public că Bruxelles-ul nu are jurisdicție asupra Nord Stream 2, deoarece va fi construit peste apele internaționale. Deputații europeni spun că există opinii diferite cu privire la faptul dacă Bruxelles-ul are dreptul legal de a revizui programul împotriva legislației adoptate în 2009, care a fost menită să slăbească controlul Rusiei asupra aprovizionării cu energie europeană.

Acționarul principal al proiectului este Gazprom (50%) și companiile BASF, E.ON, ENGIE, OMV și Shell (toate 10%). Capacitatea gazoductului este de 55 miliarde de metri cubi pe an.

Gazul va fi transportat peste Marea Baltică în Germania, Marea Britanie, Olanda, Franța și Danemarca.

În noiembrie, nouă țări din UE - Grecia și țările din Europa Centrală și de Est - s-au pronunțat împotriva proiectului într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, a informat Reuters. Ulterior, Bulgaria, reprezentată de ministrul energiei și prim-ministru Boyko Borissov, a negat semnarea unei astfel de scrisori.