părinte

Laptele matern este alimentul ideal pentru nou-născut. Oferă bebelușului toate substanțele nutritive de care are nevoie pentru dezvoltarea sa sănătoasă. Laptele matern conține anticorpi care protejează sugarii de o serie de boli ale copilăriei. Alăptarea are beneficii extraordinare. Reduce riscul de infecții, ajută mamele să-și regleze greutatea după naștere, reduce riscul de cancer mamar și ovarian, promovează atașamentul între mamă și copil, nu necesită fonduri și nu poluează. Copiii alăptați prezintă un risc mai mic de obezitate. Laptele matern este ușor accesibil, ceea ce garantează accesul bebelușilor la alimentele de care au nevoie în orice moment.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă cu tărie ca alăptarea să fie obligatorie în primele șase luni, ca singură sursă de hrană și apă (cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil din cauza complicațiilor). La aproximativ 6 luni, copiii încep să aibă nevoie de nutrienții conținuți în alte alimente, iar alăptarea rămâne în meniu până la vârsta de 2 ani sau mai târziu. În plus, OMS observă că alăptarea ar trebui să înceapă în decurs de o oră după naștere, hrănirea ar trebui să fie la cererea bebelușului, nu la ora exactă și oricât de des își dorește. Sticlele și suzetele trebuie evitate.

O Academie Americană de Pediatrie (AAP) oferă o părere similară. Cercetările ample făcute de aceștia arată beneficii convingătoare pentru alăptare pentru bebeluși, mame, familii și societate. Aceste beneficii includ beneficii pentru sănătate, nutriționale, imunologice, psihologice, sociale, economice și de mediu. AA recomandă insistent ca alăptarea să fie continuată în primele șase luni de viață a copilului ca singură sursă de alimente și lichide, și apoi continuată, împreună cu alte alimente solide, cel puțin până în primul an și, dacă se dorește.

Există foarte puține motive pentru a nu alăpta. Mamele au lapte sănătos, chiar dacă dietele lor nu sunt pline de alimente nutritive. Tatuajele, piercingurile și intervențiile chirurgicale la sân nu afectează adesea alăptarea. Majoritatea mamelor care au nevoie de medicamente pentru boli cronice pot alăpta și ele în siguranță. Chiar și fumatul nu este un motiv pentru a nu alăpta (AAP). Dacă aveți întrebări sau dificultăți în ceea ce privește alăptarea și alăptarea, nu ezitați să solicitați ajutor profesional.

La jumătate de oră după nașterea bebelușului, reflexele de alăptare ale sugarilor sunt cele mai puternice, deci acesta este momentul perfect pentru a începe să alăptați. Alăptarea determină, de asemenea, eliberarea de hormoni care ajută la reducerea hemoragiei postpartum. Alăptarea timpurie este, de asemenea, asociată cu mai puține hrăniri nocturne și probleme.

Alăptarea la fiecare 2-3 ore ajută la producerea laptelui. Nou-născuții pot fi hrăniți mai des - de 10 până la 12 ori pe zi și se întâmplă adesea ca până la 18 hrăniri. Acest lucru este cel mai bine determinat de copilul care simte cel mai bine nevoile lor.

Acest regim poate dura până la aproximativ a șasea lună sau cu puțin înainte. Apoi, puteți începe să adăugați treptat alimente și arome noi în meniul copilului dumneavoastră. Începeți treptat, deoarece stomacul bebelușului dvs. nu este obișnuit cu alimentele solide și poate avea reacții alergice.

La început, alăptarea poate fi dificilă atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș. Acest lucru este de înțeles, deoarece este un efort complet nou cu care trebuie să se obișnuiască. Pe site-ul Asociației Naționale de Sprijin pentru Alăptare puteți obține asistență și puteți contacta un specialist din zona dvs. pentru a vă ajuta să depășiți dificultățile.

surse:

Pentru fiecare părinte

Dezvoltare până la 2 ani

Emoțiile sunt motorul prin care copiii își îndeplinesc obiectivele și principalele mijloace de comunicare. Nou-născuții prezintă modele comune de iritare și excitare. Abia mai târziu în primul an se dezvoltă expresii emoționale precum bucurie, surpriză, tristețe, dezgust, furie și frică.

Hrănirea bebelușului

Bebelușii încep să aibă nevoie de nutrienți suplimentari între 4 și 6 luni. Începeți cu un singur fruct sau legumă și nu le amestecați. Acest lucru vă va facilita identificarea cauzei oricăror reacții la oricare dintre alimente.

Recomandat:

Psiholog copil

În procesul de creștere și învățare, copiii se confruntă cu o serie de provocări. În cazurile de schimbări prelungite ale dispoziției și comportamentului lor, consultarea cu un psiholog este o alegere adecvată. Motivele obișnuite pentru vizitarea unui psiholog includ: iritație constantă, izbucniri de furie, depresie, plâns, anxietate, auto-vătămare, stima de sine scăzută, traume sau pierderea unei persoane dragi, probleme de comunicare, izolare socială, diviziuni familiale, probleme de somn, urinare nocturnă, probleme de alimentație și alimentație.