pericardită

Pericardita - care sunt simptomele și riscurile pentru sănătate?

Pericardita este o afecțiune în care pericardul se inflamează (sacul elastic protector care înconjoară inima).
Adesea această inflamație este relativ ușoară și temporară. Dar, în unele cazuri, pericardita poate duce la boli grave și chiar la leziuni cardiace.

De ce se dezvoltă această problemă?

Pericardita poate fi cauzată de o serie de afecțiuni, inclusiv infecții, atac de cord, boli autoimune, traume toracice, cancer, insuficiență renală sau medicamente.
Infecțiile care pot provoca pericardită includ infecții virale, infecții bacteriene, tuberculoză și infecții fungice. Persoanele cu HIV/SIDA dezvoltă adesea infecții care provoacă pericardită.

Bolile autoimune care pot cauza problema sunt: ​​poliartrita reumatoidă, lupusul și sclerodermia.

Pericardita apare la 15% dintre pacienții cu infarct miocardic acut. Există, de asemenea, o formă tardivă de pericardită după un atac de cord, numită sindromul Dressler, care apare la câteva luni după un atac de cord.
Unele dintre medicamentele care pot provoca pericardită sunt următoarele: procainamidă, hidralazină, fenitoină și izoniazidă.

Multe forme de cancer pot metastaza la pericard și pot provoca această afecțiune.
În multe cazuri, este imposibil să se determine o cauză specifică - aceasta se numește pericardită „idiopatică”.

Care sunt simptomele pe care le experimentează o persoană?

Cel mai frecvent simptom este durerea toracică.
Durerea poate fi severă și adesea se agravează odată cu schimbarea poziției sau cu respirația profundă.
Alte simptome includ: dificultăți de respirație (dispnee) și febră.

Pericardita - de ce sănătatea este expusă riscului?

Cum se face diagnosticul?

Medicii pot diagnostica de obicei pericardita examinând întregul istoric medical, efectuând un examen fizic și o electrocardiogramă (care prezintă modificări caracteristice).
Uneori, o ecocardiogramă poate fi utilă în diagnosticare.

Deși pericardita poate dispărea de obicei în câteva zile sau săptămâni, pot apărea trei complicații. Acestea sunt: ​​tamponare cardiacă, pericardită cronică sau constrictivă.

Tamponada apare atunci când lichidul care se acumulează în sacul pericardic (o afecțiune numită revărsat pericardic) împiedică inima să se umple complet. Când se întâmplă acest lucru, tensiunea arterială scade și plămânii se supraîncarcă, ceea ce duce adesea la slăbiciune, amețeli și dificultăți de respirație. Fără un tratament adecvat, tamponarea cardiacă poate deveni fatală. Diagnosticul se face folosind o ecocardiogramă.
Se spune că pericardita cronică apare atunci când inflamația pericardică nu este tratată timp de câteva săptămâni. Pericardita constrictivă apare atunci când, în inflamația cronică, sacul pericardic se întărește și își pierde elasticitatea. Simptomele sunt aceleași ca la tamponare, dar de obicei au un debut mai gradual.

Cum se tratează?

Simptomele pot fi de obicei îmbunătățite cu antiinflamatoare (de obicei antiinflamatoare nesteroidiene, dar uneori este nevoie de tratament cu steroizi) și analgezice.