În 51 de țări, inclusiv Ciad, Yemen, Madagascar, Zambia și Sierra Leone, foamea rămâne severă sau alarmant de mare.

oameni

Nivelurile foametei rămân alarmant de ridicate în aproape 60 de țări, potrivit unui indice global compilat de ONG-ul irlandez Concern Worldwide și Welthungerhilfe din Germania.

În 51 de țări, inclusiv Ciad, Yemen, Madagascar, Zambia și Sierra Leone, foamea rămâne severă sau alarmant de mare. În Republica Centrafricană (RCA), nivelul este extrem de îngrijorător, potrivit unui raport prezentat săptămâna aceasta la Milano de organizația umanitară italiană Cesvi.

ONG-urile sunt, de asemenea, profund îngrijorate de situația din șapte țări (cum ar fi Somalia, Burundi și Siria), pentru care au reușit să colecteze doar date parțiale.

În total, 124 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de foame acute. 151 de milioane de copii au crescut sub formă de creștere, iar 51 de milioane sunt subponderali.

În ciuda acestor date îngrijorătoare, există îmbunătățiri. Din 2000 până în 2018, indicele global al foamei, raportat anul acesta în 119 țări, a scăzut de la 29,2 la 20,9. S-au observat îmbunătățiri în Angola, Etiopia, Rwanda, Sri Lanka și Bangladesh. Cu toate acestea, din cele 79 de țări cu anxietate moderată, severă, anxietate sau anxietate extremă, doar 29 sunt așteptate să atingă ținta înfometării zero în 2030.

Situația este îngrijorătoare în Asia de Sud (indicele 30.5) și în Africa subsahariană (indicele 29.4), unde nivelurile de malnutriție și mortalitate infantilă sunt inacceptabile, a spus Cesvi. În RCA, nivelul de malnutriție este de 61,8%, în Somalia 50,6%, iar în Zimbabwe 46,6%. În Somalia, rata mortalității sub 5 ani este de 13,3%, în Ciad 12,7% și în RCA 12,4%.

Directorul general al Cesvi, Daniela Bernacci, a cerut comunității internaționale și guvernelor să colaboreze pentru a aborda criza alimentară în regiunile în care situația rămâne îngrijorătoare, pentru a spori investițiile și pentru a sprijini programele de dezvoltare pe termen lung. "Foamea este atât o cauză, cât și o consecință a migrației forțate", a declarat Valeria Amy, coordonatorul organizației, care a spus că ar trebui tratată ca o problemă politică.