Regidron, un medicament combinat, este utilizat pentru a corecta echilibrul energetic și a restabili echilibrul electroliților corpului. Stabilizează echilibrul apă-electrolit, perturbat ca urmare a diareei extinse sau a deshidratării severe din alte motive. Medicamentul este eliberat sub formă de pulbere, este plasat în pungi de folie de aluminiu, care sunt ambalate în cutii de carton, în câte 4 sau 20 de bucăți fiecare. Un plic conține: clorură de sodiu 3,50 g citrat de sodiu 2,90 g clorură de potasiu 2,50 g dextroză 10,0 g medicament alb cristalin este foarte solubil în apă. Înainte de a primi rehidron soluție preparată limpede, incoloră, inodoră și cu gust sărat-dulce.

alte medicamente

Cum se utilizează rehydron? Pulberea (ambalajul) se dizolvă în 1 litru de apă, care este fiartă și apoi răcită. Soluția trebuie să fie la temperatura camerei și amestecată înainte de utilizare. Medicamentul este destinat utilizării în următoarele condiții: necesitatea de a restabili echilibrul apă-electrolit al pacientului în corp, diaree acută (inclusiv holera). Este, de asemenea, utilizat pentru corectarea acidozei, pentru ameliorarea simptomelor loviturii de căldură, pentru prevenirea stresului fizic și termic cu transpirații intense. Regedronul este, de asemenea, utilizat pentru otrăvire, cu deshidratare ușoară până la moderată cauzată de diaree acută și caracterizată prin pierderea în greutate de 3 până la 10%.

Soluția finită se bea cu înghițituri mici după fiecare atac de diaree. Pacientul este cântărit înainte de începerea tratamentului și urmează schimbarea în greutate până la recuperare. În primele 10 ore de tratament, pacientul primește o soluție de 2 ori mai mare decât greutatea pierdută. Copiii cu vârsta peste trei ani și adulții beau de la 500 ml la 1000 ml soluție și apoi 200 ml imediat după fiecare diaree. Dacă diareea este însoțită de vărsături, atunci luați voma de rehidratare după 10 minute.

Trebuie să ne amintim că medicamentul are o serie de contraindicații, deci toate avertismentele trebuie citite în manual. Pacienții cu diabet de tip 1 și tip 2, insuficiență renală sau alte boli cronice necesită o monitorizare atentă în timpul terapiei de rehidratare până la spitalizare. Aceleași contraindicații grave sunt inconștiența, blocarea intestinului sau hipersensibilitatea la componentele medicamentului.

Dacă medicul prescrie rehidron pentru vărsături sau otrăvire, atunci raportați orice medicamente pe care pacientul le ia sau le primește în prezent (inclusiv plante medicinale, tincturi și băuturi). Acesta este un punct important, deoarece interacțiunea cu alte medicamente are o mare importanță pentru ameliorarea simptomelor bolii și eliminarea riscurilor de deteriorare a acesteia. Regidronul poate afecta alte substanțe care își schimbă proprietățile în mediul acid al stomacului. Prin urmare, nu trebuie să luați acest medicament singur, trebuie să consultați un medic și să vă asigurați că posibila combinație cu alte medicamente va fi sigură.

În cazul deshidratării severe, cu pierderea în greutate de peste 10%, perfuziile intravenoase sunt utilizate pentru rehidratare. Redudron este apoi utilizat pentru tratarea diareei. Pacientul trebuie să fie conștient de eventualele reacții adverse care pot apărea la administrarea rehidronului pentru vărsături sau alte simptome de deshidratare. De asemenea, amintiți-vă că acest medicament va funcționa diferit pentru diferite persoane. Cu toate acestea, în toate cazurile, pacienții nu trebuie să depășească dozele recomandate. În caz de supradozaj, se poate dezvolta hipernatremie (o afecțiune în care concentrația ionilor de sodiu din sânge crește din cauza pierderii de electroliți și apă). Simptome de hipernatremie: somnolență, slăbiciune, confuzie, agitație neuromusculară, stop respirator sau comă.

Pacienții cu vărsături ale funcției renale reduse sau alte simptome de deshidratare trebuie luate cu precauție posibilă alcaloză metabolică (pH și țesut crescut din sânge datorită acumulării de produse metabolice alcaline). Alcaloza metabolică poate duce la dificultăți de respirație, stimulare neuromusculară, tetanos și convulsii. În caz de consecințe grave din utilizarea supradozajului puternic, opriți rehidronul. Reglarea echilibrului apă-electrolit ar trebui să se bazeze pe informațiile obținute în urma testelor de laborator.