chemăm

Ca locuitori ai solului, râmele fac o treabă extraordinară în structurarea acestuia. Fac pasaje adânci și numeroase în căutarea hranei, apoi ies la suprafață și aruncă valorosul humus ca excrement. Abundența lor este esențială pentru menținerea și conservarea fertilității solului, precum și pentru accelerarea funcțiilor importante ale ecosistemului solului.

Râmele sunt utile sau dăunătoare?

Este o greșeală să credem că râmele dăunează plantelor (teoria a fost lansată până în secolul al XIX-lea) deoarece nu pot înghiți rădăcini sănătoase sau alte părți ale plantelor. Se hrănesc în principal cu materie organică moartă sau alge, care se adună noaptea la suprafață, le introduc în tuneluri pentru „pre-tratarea” microorganismelor din sol.

Există aproape 400 de specii de viermi în Europa, iar în terenul arabil există aproximativ 10 specii. Pe hectar de teren poate fi mai mult de patru milioane și poate consuma pe zi mâncare cât greutatea lor (aproximativ 0,5 g). Sunt cei mai activi primăvara, când se reproduc în lunile de toamnă. Pe vreme uscată și caldă, ei se retrag în straturile mai adânci ale solului și cad în latență.

Influența râmelor asupra fertilității solului

Diversitatea și cantitatea de râme sunt un criteriu pentru fertilitatea solului, deoarece contribuie în multe moduri la vindecarea, activitatea biologică și la adaptarea ecosistemelor agricole la schimbările climatice.

Cantitatea anuală de excremente utile care se depune pe suprafața solului este de aproximativ 10 kg pe metru pătrat sau aproximativ 100 de tone pe hectar, dar are o serie de alte beneficii pentru sol:

- prin tuneluri se îmbunătățește pătrunderea apei în straturile solului, reducând scurgerile de suprafață și eroziunea;

- introduceți aer în sol, crescând cantitatea de macropori;

- susține formarea structurii și stabilității solului, iar acest lucru afectează în mod direct retenția efectivă a apei și a nutrienților;

- descompune materia vegetală moartă și concentrează nutrienții, deoarece excrementele conțin de aproximativ 5 ori mai mult azot, de 7 ori mai mult fosfor și de 11 ori mai mult potasiu;

- reface și menține vitalitatea solului, transferând substanțele nutritive și materialul solului din straturile adânci la suprafață;

- râmele efectuează biocontrol, ajutând la răspândirea și colonizarea nematodelor, a bacteriilor benefice și a ciupercilor care parazitează pe diverse dăunători, în timp ce sunt supuse biodegradării unor agenți patogeni și dăunători ai frunzelor, atrăgându-i în sol cu ​​resturi vegetale;

- susține dezvoltarea sistemului radicular, întrucât în ​​80-90% din tunelurile de râme se află rădăcini care se hrănesc cu depozite bogate;

- îmbunătățirea sechestrării carbonului, care favorizează atenuarea gazelor cu efect de seră și schimbările climatice.

Influența practicilor agricole asupra populației de râme

Pesticidele și îngrășămintele sintetice (în special cele care conțin sulfat de amoniu) afectează negativ dezvoltarea și populația de râme - crește mortalitatea, reduce biomasa totală și populația acestora.

Utilizarea mașinilor agricole (pluguri și dispozitive rotative) poate duce la pierderi mari - până la 70%. Tratamentul intensiv nu este de dorit să se aplice în perioadele cu activitate ridicată - martie, aprilie și septembrie, octombrie.

Măsuri de creștere și menținere a viermilor

1. Rotația diversă și adecvată a culturilor, inclusiv culturile de gunoi de grajd verde, îmbogățește hrana viermilor și le crește populația.

2. Înmormântarea (aratul) reziduurilor de plante din sol este foarte utilă pentru râme - mai ales în lunile de iarnă, când mobilitatea lor este limitată.

3. Fertilizare echilibrată și adecvată cu îngrășăminte sintetice numai în funcție de necesitățile culturilor agricole.

4. Gunoiul de grajd ușor putrezit este cel mai potrivit pentru râme, deoarece promovează dezvoltarea acestora.

5. Îngrășămintele sintetice care conțin sulfat de amoniu trebuie menținute la minimum sau trebuie folosiți înlocuitori.

6. Îngrășămintele organice trebuie aplicate la o adâncime mică, deoarece îngroparea profundă a deșeurilor vegetale poate duce la condiții anaerobe.

7. Limitarea compactării solului prin utilizarea unor tehnici ușoare și tratarea solurilor reci și uscate.