Singurătatea este un factor predictiv al demenței și este un factor de risc care poate fi potențial îmbunătățit pentru a reduce probabilitatea de a dezvolta boli severe.

Singurătatea este asociată cu o creștere de 40% a riscului de a dezvolta demență pe o perioadă de 10 ani, iar acest lucru este independent de alți factori de risc, inclusiv sex, educație, rasă, etnie și chiar statut social.

Când au intervievat 20.000 de adulți, 46% au spus că uneori sau aproape întotdeauna se simt singuri. Deși poate părea o problemă de sănătate mintală, singurătatea este indisolubil legată de sănătatea fizică. Tot mai multe studii arată că singurătatea are un impact semnificativ asupra sănătății noastre și este echivalentul fumatului a 15 țigări pe zi. În plus, cu siguranță crește riscul de deces prematur.

Sănătatea creierului poate fi, de asemenea, afectată de singurătate, iar un studiu recent cu cel mai mare număr de participanți până în prezent arată că singurătatea este asociată cu un risc crescut de demență.

Singurătatea ne poate face slabi

Pentru a demonstra acest lucru, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Florida din Tallahassee folosesc date de la un eșantion de persoane cu vârsta peste 50 de ani.

Măsurătorile singurătății și excluziunii sociale au fost efectuate prin sondaje telefonice. Participanții au fost supuși, de asemenea, evaluării cognitive la fiecare doi ani în timpul unui studiu de 10 ani.

Excluderea socială joacă un rol important, deoarece este o măsură obiectivă a contactelor sociale.

Este posibil să aveți un număr mare de contacte sociale, dar să vă simțiți singur sau să aveți puține contacte sociale și să vă simțiți mulțumiți. Prin urmare, excluderea socială nu este întotdeauna cel mai bun indicator al stării interioare a unei persoane. Singurătatea este importantă aici, deoarece se referă la experiența subiectivă a excluziunii sociale.

singurătatea
Singurătatea poate provoca demență

Împreună cu demența, persoanele singure au mai multe șanse de a avea alți factori de risc, inclusiv depresie, hipertensiune arterială, diabet (cu antecedente de fumat și activitate fizică redusă). Cu toate acestea, problema singurătății/demenței persistă chiar și atunci când acești factori sunt luați în considerare.

Autorul studiului, Angelina Soutine, profesor asistent la Departamentul de Științe Comportamentale și Medicină Socială al Universității de Stat din Florida, a explicat diferența dintre singurătate și excludere socială. Ea a subliniat, de asemenea, de ce nu este întotdeauna evident cine este singur și cine nu:

„Singurătatea este sentimentul că nu te încadrezi în cercul de oameni din jurul tău ... Cineva care trăiește singur poate să nu aibă prea mult contact cu oameni diferiți, dar asta este suficient pentru el, iar acest lucru îi satisface nevoia interioară de socializare. Prin urmare, chiar dacă obiectiv credeți că o persoană este izolată social, nu se simte singură.

Dezavantajul este că poți să fii în preajma multor oameni, să fii ocupat social și să simți totuși că nu te potrivești. Din exterior, pareți să interacționați cu o mulțime de activități sociale, dar subiectiv simțiți că nu faceți parte din grup.

Legăturile sociale puternice cu prietenii sunt importante pentru sănătate și memorie

Deși excluziunea socială nu este asociată cu demența ca singurătate în acest studiu, legăturile sociale puternice sunt încă un factor important în sănătatea generală. În plus, diferite tipuri de relații sociale, inclusiv prieteni, copii sau alte rude, pot avea efecte diferite asupra sănătății dumneavoastră.

Sprijinul unui prieten este important pentru a corecta impactul negativ al singurătății

Un studiu recent a constatat că a avea o rețea largă de prieteni buni poate avea beneficii semnificative pentru îmbunătățirea memoriei la bătrânețe, mult mai mult decât relațiile sociale cu copiii, rudele sau colegii. Cercetătorii sugerează că prietenii pot contribui la un stil de viață sănătos și la activitate fizică. În plus, sfaturile de sănătate ale prietenilor pot fi asimilate și mai bine puse în aplicare, îndrumări de familie.

În plus, prietenii puternice pot fi utile pentru alți factori care afectează sănătatea creierului, inclusiv depresia, autoeficacitatea, stima de sine, ajustarea, moralul și sentimentul de autocontrol.

Aceste efecte se pot datora creșterii rolurilor sociale sau datorită faptului că interacțiunile cu prietenii pot deveni mai discrete odată cu vârsta. Relațiile de prietenie care continuă să existe la sfârșitul vieții pot oferi un grad ridicat de sprijin social și emoțional și, astfel, beneficiază indivizii, au explicat cercetătorii.

Cercetătorii observă de ce conexiunile sociale sunt bune pentru memorie, în special:

„Conexiunile sociale se află în centrul interacțiunii sociale, care stimulează cunoașterea și poate îmbunătăți plasticitatea neuronală în timpul îmbătrânirii, menținând astfel rezerva cognitivă. Astfel, conexiuni sociale mai bune pot duce la stimulare psihologică suplimentară, încetinind reducerea sau deteriorarea funcțiilor cognitive.

Un posibil mecanism alternativ este acela că conexiunile sociale mai puternice pot acționa ca un tampon împotriva stresului, schimbându-și efectele asupra activării axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale a sistemului nervos central.

Acest lucru afectează funcționarea nervilor și astfel persoanele cu conexiuni sociale mai bune sunt protejate de anumite procese neuroendocrine. O altă posibilitate este aceea că conexiunile sociale facilitează accesul la îngrijiri medicale, indirect, înainte de patologiile creierului și alte procese patologice care afectează abilitățile cognitive. "

Dr. Kristen Fuller

Dr. Kristen Fuller, psihiatru clinic la Discovery Center, a adăugat alte câteva motive pentru care prietenii adevărate sunt atât de utile:

- Prietenii te încurajează și rămân cu tine în mâhnire și bucurie.
- Prietenii te pot împinge din zona ta de confort ajutându-te să dobândești noi abilități sociale și să te dezvolți ca individ.
- Prietenii te vor ajuta să te stabilizezi.
- Prietenii te vor ajuta să înveți să comunici și să faci compromisuri, oferindu-ți o bază pentru o relație romantică sănătoasă.
- Prietenia cu alte cupluri va oferi sprijin în situațiile de viață de tranziție, cum ar fi logodna, căsătoria și a avea copii.

Singurătatea și izolarea socială pot fi mai grave și mai mortale decât fumatul și obezitatea

Singurătatea ne afectează sănătatea în nenumărate moduri. Două metaanalize prezentate la conferința anuală a Asociației Psihologice Americane din 2017 au ajuns chiar la concluzia că singurătatea și excluziunea socială reprezintă o amenințare mai mare pentru sănătatea publică decât obezitatea, crescând riscul de deces prematur cu până la 50%.

Prima analiză a 148 de studii care au implicat peste 300.000 de adulți a arătat că excluziunea socială a crescut riscul de deces prematur cu 50%. A doua estimare, bazată pe 70 de studii care au implicat mai mult de 3,4 milioane de persoane, a constatat că excluziunea socială, singurătatea și viața independentă au reprezentat 29, 26 și, respectiv, 32% din riscul de deces.

Acest lucru este comparabil cu riscul de deces prematur asociat cu obezitatea și alți factori, inclusiv fumatul. De fapt, singurătatea este asociată cu o varietate de probleme de sănătate mentală și fizică, inclusiv un risc crescut de:

- Sindrom metabolic;
- Tensiune arterială crescută;
- Boală cardiacă ischemică;
- Psihoza;
- Sinucideri;
- Depresie;
- Plinătate excesivă;
- Stil de viață nesănătos.

Te simți singur? Asigură-te că dormi bine

Lipsa somnului este o criză de sănătate publică la fel de gravă ca singurătatea și se dovedește că acestea pot fi legate. Studiile arată că singurătatea poate fi legată de lipsa somnului, deoarece cu cât dormi mai puțin, cu atât vei avea mai puțină interacțiune socială. Se obține o distanțare naturală. Acesta este un cerc vicios, deoarece persoanele care se luptă cu singurătatea au, de asemenea, probleme cu somnul. De exemplu, un studiu din 2011 realizat de Universitatea din California, Los Angeles, a constatat că, la fiecare creștere a unui semn pe scara singurătății, o persoană are cu 8% mai multe șanse de a experimenta un tip de tulburare de somn.

Cercetătorii au sugerat că lipsa somnului provoacă de fapt singurătatea, ducând la un „ciclu omniprezent, auto-întăritor de separare și îngrijire socială”. Există multe motive pentru singurătate, dar lipsa somnului este extrem de frecventă.

Cauzele frecvente includ:

- Orele lungi de lucru;
- Utilizarea rețelelor sociale mai des decât interacțiunea față în față;
- Călătorii frecvente de afaceri;
- Îți petreci timpul departe de familie;
- Amânați și/sau refuzați să vă căsătoriți.

Având în vedere acest lucru, dacă vă simțiți singur, îmbunătățiți-vă igiena somnului pentru a dormi mai bine noaptea. În plus, priviți alți factori majori care vă pot afecta starea emoțională.

Următoarele strategii vă pot ajuta să construiți relații semnificative cu oamenii din comunitatea dvs.

Acestea vor ajuta să facă față sentimentelor de singurătate și excludere socială:

- Înscrieți-vă într-un curs de formare pentru a dobândi noi abilități sau pentru a găsi un hobby;
- Creați ritualuri de conectare, cum ar fi întâlnirea cu un anumit prieten în fiecare luni;
- Mergeți la sală sau la yoga pentru a vă antrena cu alte persoane;
- Vizitați mai des magazinele și piețele locale, unde puteți construi relații cu proprietarii de magazine și alți clienți obișnuiți;
- Discutați cu străini în timpul călătoriilor zilnice, în magazinul alimentar sau în timp ce vă plimbați câinele;
- În acest sens, găsiți un animal de companie, cum ar fi un câine, care poate oferi un parteneriat și poate deveni o sursă de dragoste necondiționată;
- Schimbați-vă locul de reședință pentru a fi mai aproape de prieteni și familie;
- Vizitați un serviciu religios sau un grup de sprijin.

O modalitate simplă de a reduce riscul de demență cu 90%

Abordarea singurătății este importantă, dar nu singura strategie de reducere a riscului de demență. Pe lângă îmbunătățirea acestui aspect al sănătății emoționale și fizice, trebuie să acordați atenție și sistemului cardiovascular.

Cercetătorii de la Universitatea din Gothenburg din Suedia au arătat că femeile cu cel mai bun statut funcțional al sistemului cardiovascular au avut un risc cu 88% mai mic de a dezvolta demență decât cele a căror stare funcțională a fost satisfăcătoare.

Puteți afla mai multe despre starea funcțională AICI

În plus, chiar și starea medie ar trebui menținută, deoarece femeile în stare proastă au un risc cu 41% mai mare de a dezvolta demență.

Starea funcțională în acest caz nu este aceeași cu exercițiile care se fac în sala de gimnastică, iar studiul nu măsoară cât de des exercită femeile. În schimb, se concentrează pe starea funcțională a sistemului cardiovascular, măsurată printr-un test pentru a maximiza treptele ergometrului bicicletei, care poate fi un indicator al cât de bine „sânge” sângele către inimă și creier.

Antrenamentul pe intervale cu intensitate ridicată este o componentă importantă pentru atingerea unor niveluri ridicate de fitness și necesită doar o mică parte din timpul petrecut după antrenamentul obișnuit cu intensitate moderată sau scăzută în sala de sport.

Refacerea funcției mitocondriale este o altă piatră de temelie pentru prevenirea și tratarea cu succes a demenței

Pe lângă exerciții fizice, una dintre cele mai puternice modalități de optimizare a funcției mitocondriale este cetoza ciclică.

Avantajul exercițiului fizic ca mijloc de reducere a riscului de demență este că poate îmbunătăți și somnul și starea de spirit, ceea ce, la rândul său, vă poate crește motivația de a construi noi relații. Acest lucru vă va motiva să scăpați de singurătate și să reduceți în continuare riscul de demență și moarte prematură.