Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că orice altă acțiune împotriva Belarusului depinde de reacția Minsk.

belarus

Liderii Uniunii Europene vor trimite un mesaj de solidaritate protestatarilor din Belarus în timpul unei conferințe video de urgență cu privire la criza de miercuri, spun oficialii UE.

UE a fost de acord să impună sancțiuni oficialilor bielorusi pe care îi învinovățește pentru frauda electorală și descurajarea protestelor în masă în urma votului din 9 august, care a fost câștigat încă o dată de Alexander Lukashenko. Oponenții săi susțin că alegerile au fost trucate, a informat Reuters.

„Poporul din Belarus are dreptul de a-și decide viitorul și de a-și alege liber conducătorul”, a declarat Charles Michel, președintele Consiliului European, care reprezintă cele 27 de guverne naționale, în anunțarea conferinței video.

"Violența împotriva protestatarilor este inacceptabilă și nu poate fi permisă", a adăugat el.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a cerut luni o „investigație amănunțită și transparentă” asupra acuzațiilor de abuz și maltratare a mii de protestatari.

"Ieșirea din criză este printr-un sfârșit al violenței, prin decalare, prin dialog și fără interferențe externe", a spus un purtător de cuvânt al UE.

Liderii celor 27 de țări vor discuta despre ce sprijin concret poate fi acordat Belarusului, unde sute de mii de oameni protestează după alegeri și cer demisia lui Lukașenko. Aceasta este cea mai mare provocare din guvernarea sa de 26 de ani.

Strategia: „băț și morcov”

Lituania, care se învecinează cu Belarusul, a propus un fond european pentru victimele represiunii. Propunerea spune că cei 50 de milioane de euro deja alocați pentru Belarus ar trebui redirecționați pentru a ocoli instituțiile statului și pentru a sprijini societatea civilă.

Polonia, de asemenea vecină cu Belarusul, a anunțat inițial 13 milioane de dolari în burse pentru oamenii de știință din Belarus și finanțare pentru mass-media independentă. Autoritățile din țară au declarat, de asemenea, că își vor deschide frontierele către solicitanții de azil din Belarus.

Temându-se de noi sancțiuni împotriva Belarusului, fără a-i oferi lui Lukașenko o alternativă la căutarea unor legături mai strânse cu Rusia, Polonia a mai spus că fondurile UE ar trebui să intre în Belarus prin Fondul european pentru democrație, care susține proiecte din Ucraina în Tunisia.

Polonia, cele trei state baltice și altele au solicitat medierea UE între Lukașenko și opoziție.

Relațiile UE-Belarus s-au îmbunătățit de la alegerile disputate, blocul ridicând unele sancțiuni împotriva Minsk după ce Lukașenko a eliberat prizonierii politici în 2016.

UE are încă un embargo asupra armelor asupra Belarusului, precum și o interdicție privind vânzarea de echipamente care ar putea fi utilizate pentru represiune.

Primul set de noi sancțiuni UE, așteptat să fie finalizat în următoarele săptămâni, va acoperi doar un număr mic de personal. Li se va interzice intrarea în bloc și toate activele lor deținute acolo vor fi înghețate.

Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat luni că orice sancțiuni suplimentare vor depinde de modul în care reacționează Minsk, sugerând că UE le-ar putea intensifica dacă Lukașenko alege mai multă violență sau le poate ușura dacă renunță și eliberează deținuții.