Ce este, care sunt simptomele și cum se tratează ceața creierului?

Ceața cerebrală nu este o afecțiune medicală singură, ci mai degrabă un simptom al altor boli. Acesta este un tip de disfuncție cognitivă care include:

cauze

- probleme de memorie;
- lipsa clarității mentale;
- concentratie slaba;
- incapacitate de concentrare.

Unii oameni descriu ceața creierului ca fiind oboseală mentală. În funcție de gravitatea afecțiunii, aceasta poate interfera cu viața profesională sau socială.

Care sunt cauzele ceții cerebrale?

Există numeroase explicații pentru motivul pentru care apare ceața creierului. După ce ați identificat cauza principală, puteți începe să remediați problema. Iată șase cauze posibile ale oboselii mintale.

1. Stresul

Stresul cronic poate crește tensiunea arterială, poate slăbi sistemul imunitar și poate provoca depresie. De asemenea, poate provoca oboseală mentală. Când creierul tău se epuizează, devine mai greu să gândești, să raționezi și să te concentrezi.

2. Lipsa somnului

Calitatea slabă a somnului poate interfera, de asemenea, cu cât de bine funcționează creierul tău. Încercați să dormiți 8 până la 9 ore pe noapte. Somnul prea mic poate duce la o concentrare slabă și la gânduri nefocalizate.

3. Modificări hormonale

Modificările hormonale pot provoca, de asemenea, ceață cerebrală. Nivelurile hormonilor progesteron și estrogen cresc în timpul sarcinii. Această modificare poate afecta memoria și poate provoca tulburări cognitive pe termen scurt.

În mod similar, o scădere a nivelului de estrogen în timpul menopauzei poate provoca uitare, concentrare slabă și ceață cerebrală.

4. Dieta

Dieta cu siguranță joacă un rol în apariția ceții cerebrale. Vitamina B-12 menține funcția sănătoasă a creierului, iar deficitul de vitamina B-12 poate duce la probleme cerebrale.

Dacă aveți alergii alimentare sau sensibilități, se poate dezvolta ceață cerebrală după consumul anumitor alimente. Posibili vinovați includ:

- Glutamat monosodic (MSG);
- Aspartam;
- Arahide;
- Unele tipuri exotice de brânză, a căror particularitate este formarea mucegaiului.

Eliminarea alimentelor declanșatoare din dieta dvs. poate îmbunătăți simptomele.

5. Medicamente

Dacă începe să apară ceață cerebrală în timp ce luați medicamente, discutați cu medicul dumneavoastră. Ceața cerebrală poate fi un efect secundar al medicamentului. Reducerea dozei sau trecerea la un alt medicament pot ameliora simptomele.

Ceața cerebrală poate apărea și după tratamentul cancerului. Aceasta se numește creier chimio.

6. Condiții medicale

Condițiile medicale asociate cu inflamația, oboseala sau modificările nivelului de glucoză din sânge pot provoca, de asemenea, oboseală mentală. De exemplu, ceața cerebrală este un simptom al sindromului de oboseală cronică, care implică o senzație constantă de oboseală și oboseală timp de mai mult de șase luni.

Persoanele care au fibromialgie pot prezenta această afecțiune zilnic.

Alte afecțiuni care pot provoca ceața creierului includ:

- Anemie;
- Depresie;
- Diabet;
- sindromul Sjögren;
- Migrenă;
- Boala Alzheimer;
- Hipotiroidism;
- Boli autoimune precum lupusul, artrita și scleroza multiplă;
- Deshidratare.

Cum să diagnosticați?

Consultați-vă medicul dacă aveți o lipsă persistentă de claritate care se înrăutățește sau nu se îmbunătățește. Un test nu poate diagnostica ceața creierului. Această afecțiune poate semnala o problemă majoră, astfel încât medicul dumneavoastră va efectua un examen fizic și va întreba despre:

- Sănătate mentală;
- Dietă;
- Nivelul de activitate fizică;
- Ce medicamente sau suplimente luați.

Trebuie să spuneți medicului dumneavoastră despre orice alte simptome pe care le-ați putea avea. De exemplu, o persoană cu hipotiroidism poate avea o ceață cerebrală împreună cu căderea părului, pielea uscată, creșterea în greutate sau unghiile fragile.

Un test de sânge vă poate ajuta medicul să determine cauza ceții cerebrale. Testul de sânge poate detecta următoarele:

- niveluri anormale de glucoză;
- Funcția slabă a ficatului, rinichilor și glandei tiroide;
- Deficiente nutritionale;
- Infecții;
- Boli inflamatorii.

Pe baza rezultatelor, medicul va stabili dacă va examina în continuare. Alte instrumente de diagnostic pot include teste imagistice pentru a privi în interiorul corpului, cum ar fi raze X, RMN sau scanări CT. Medicul dumneavoastră poate efectua, de asemenea, un test de alergie sau un test de somn pentru a verifica dacă există tulburări de somn.

Păstrarea unui jurnal al alimentelor pe care le consumați vă poate ajuta să determinați dacă dieta dvs. contribuie la prezența ceții cerebrale.

Cum se tratează?

Tratamentul ceții cerebrale depinde de cauză.

De exemplu, dacă sunteți anemic, suplimentele de fier pot crește producția de celule roșii din sânge și vă pot reduce ceața creierului. Dacă ați fost diagnosticat cu o boală autoimună, medicul dumneavoastră vă poate recomanda un corticosteroid sau alte medicamente pentru a reduce inflamația sau a suprima sistemul imunitar.

Uneori, ameliorarea ceții cerebrale este o chestiune de corectare a unui deficit nutrițional, schimbarea medicamentelor sau îmbunătățirea calității somnului.

Ce puteți face pentru a vă îmbunătăți starea dacă aveți o ceață cerebrală include:

- A dormi de la 8 la 9 noaptea;
- Gestionați stresul cunoscându-vă limitările și evitând alcoolul excesiv și cofeina;
- Sport regulat;
- Consolidarea puterii creierului (rezolvarea cuvintelor încrucișate, rezolvarea puzzle-urilor, învățarea unei limbi străine);
- Practicarea activităților plăcute;
- Creșteți aportul de proteine, fructe, legume și grăsimi sănătoase.

Care este perspectiva prezenței pe termen lung a ceații cerebrale?

Ceața creierului poate fi o experiență dificilă și o provocare serioasă, dar este posibil să obțineți ușurare. Nu ignorați simptomele. Nu credeți că va trece de la sine. Dacă nu este tratată, ceața cerebrală poate afecta calitatea vieții personale și sociale. Odată ce cauza principală este eliminată, claritatea mentală se va îmbunătăți semnificativ.