Dacă bugetul UE va fi redus, Bulgaria va fi unul dintre cei mai mari pierzători

de Ivaylo Yaydzhiev

bugetară

Ivaylo Yaydzhiev

Ieșirea Marii Britanii din UE o va schimba cu siguranță în multe feluri, dar una dintre cele mai puțin discutate este ce se va întâmpla cu bugetul european. Brexit a legat negocierile privind noul cadru financiar multianual cu direcția și forma viitoare a UE. Pentru Bulgaria - cel mai mare beneficiar de fonduri UE (ca% din PIB) și președinte al Consiliului UE în 2018, subiectul este esențial atât din punct de vedere economic, cât și politic. Dar, înainte de a intra în cifre, să ne amintim despre ce este vorba.

Bugetul UE este format în marea majoritate (80%) a contribuțiilor statelor membre, dar rămâne relativ limitat la puțin peste 1% din PIB-ul total al UE (145 miliarde EUR în 2015). Mărimea și direcția totală sunt planificate în cicluri de 7 ani și suntem în prezent la mijlocul perioadei de programare 2014-2020, aprobată după negocieri extrem de dificile. Următoarele negocieri vor începe în 2018. Un raport foarte interesant al lui Mario Monti a fost publicat recent, cu idei ambițioase pentru reformarea logicii strângerii de fonduri și a cheltuielilor în raport cu valoarea lor adăugată pentru UE.

Prețul „divorțului”

Cum s-a împletit Brexit-ul cu tema finanțării UE? Pe termen scurt, costul „divorțului” este probabil un „cartof fierbinte” politic în cadrul negocierilor. Partea europeană a estimat deja datoriile rămase față de buget și fondurile de pensii, garanții de împrumut și fonduri pentru proiecte în Marea Britanie în valoare de aproximativ 60 de miliarde de euro. Această sumă va scădea probabil în procesul de negociere, dar rămâne un obstacol, având în vedere poziția fermă împotriva oricăror plăți efectuate de unii susținători ai Brexit-ului.

Bulgaria, care va prezida Consiliul UE în timpul discuțiilor cu Londra în prima jumătate a anului 2018, va trebui să gestioneze această discuție extrem de sensibilă. O provocare și mai mare pentru Sofia vor fi negocierile cu privire la modul de a umple „gaura” pe care Brexit o lasă în Bugetul european. Pentru 2015, contribuția Londrei - după reducerea semnificativă pe care o primesc - este de 18,3 miliarde de euro, sau 12,4% din venitul total al Bruxelles-ului *. Desigur, acest lucru se opune și cheltuielilor UE în Marea Britanie - aproximativ 7,5 miliarde de euro, sau 5% din cheltuielile totale.

Presupunând că acești bani nu vor fi redirecționați către alte proiecte, aceasta înseamnă o gaură de aproximativ 10,8 miliarde de euro. Ea ridică puternica întrebare politică cu privire la modul în care această povară va fi distribuită între statele membre. Dacă se menține același buget total, aceasta înseamnă o creștere a contribuțiilor tuturor țărilor cu o medie de 10%. Germania trebuie să plătească încă 2,8 miliarde de euro pe an, Franța - 2 miliarde, Italia - 1,5 miliarde. Desigur, cu cât Londra este de acord să continue să plătească UE, cu atât contribuțiile suplimentare vor fi mai mici, dar scara este puțin probabilă. sumele se vor schimba semnificativ după ce Theresa May a precizat că va părăsi piața unică. Desigur, țările creditoare mari nu sunt pregătite pentru creșteri atât de dramatice ale contribuțiilor. Germania, de exemplu, neagă categoric că Brexit-ul își va crește automat contribuția.

Efectul pentru Bulgaria

RIA a acordat în secret administrarea sistemului de taxare Kapsch și îi va plăti 140 milioane BGN.

Eurohold a primit permisiunea finală de a achiziționa companii CEZ

Știri de seară: Borissov mută CNP Belene la Kozloduy, o nouă opțiune pentru ancheta procurorului șef

Ministerul Transporturilor va reduce liniile de autobuz cu o treime

RIA a acordat în secret administrarea sistemului de taxare Kapsch și îi va plăti 140 milioane BGN.

Majoritatea europenilor cred că Statele Unite sunt în declin

RIA a acordat în secret administrarea sistemului de taxare Kapsch și îi va plăti 140 milioane BGN.

Parchetul și-a izbucnit propria bulă „Pengezov”

Ministerul Transporturilor va reduce liniile de autobuz cu o treime

Cu toate acestea, dacă bugetul UE va fi redus, consecințele vor fi cele mai mari pentru țările care sunt cei mai mari beneficiari neti. Bulgaria, ca cea mai săracă țară din UE și, respectiv, beneficiară a multor fonduri de coeziune, va fi printre cei mai mari pierzători. După cum se poate vedea din grafic, țara este acum cel mai mare „câștigător” din UE în termeni pur financiari, cu transferuri nete de până la 2,3 miliarde de euro, sau 5,2% din PIB în 2015. Cu condiția ca acestea să fie generale calcule care, de exemplu, nu iau în considerare eficacitatea fondurilor UE, efectul potențial al Brexitului poate fi măsurat aproximativ (o modelare mai atentă ar trebui să fie deja la Ministerul Finanțelor).

Dacă luăm o reducere ipotetică a cheltuielilor UE-27 cu 10,8 miliarde EUR, aceasta va reduce cheltuielile pentru Bulgaria cu aproximativ 220 milioane BGN, sau 0,5% din PIB. Cu toate acestea, dacă luăm un scenariu mai extrem - întreaga „gaură” care urmează să fie umplută cu reduceri ale bugetului pentru politicile de coeziune - atunci lovitura va fi mai mare, deoarece cheltuielile pentru Bulgaria scad cu aproximativ 360 milioane BGN, sau 0,8% din PIB . Având în vedere ponderea semnificativă a fondurilor UE în cheltuielile de capital guvernamentale (între 40 și 90% în funcție de ani), efectul potențial asupra creșterii ar fi semnificativ.

Concluziile acestei analize rapide sunt practic trei. În primul rând, Brexit va avea un efect economic organic direct din cauza comerțului bilateral redus, dar poate avea consecințe pe termen lung prin modificări ale bugetului UE. În plus, din ce în ce mai multe țări fac presiuni pentru ca fondurile să fie legate fie de reformele structurale, fie de statul de drept (având în vedere evoluțiile din Polonia, Ungaria și, mai recent, România). În al doilea rând, Brexit și viitorul bugetului european sunt subiecte conexe, cu o miză importantă pentru Bulgaria, care trebuie să monitorizeze îndeaproape modul în care se vor influența reciproc. În al treilea rând, subiectul bugetului UE, împreună cu problema contribuțiilor viitoare ale Marii Britanii, va fi cheia președinției bulgare și va necesita competențe diplomatice serioase. La rândul său, acest lucru necesită poziții detaliate care se bucură de un sprijin politic clar.

* Toate calculele se bazează pe informații din partea CE.

În Europa la mai multe viteze

Dintr-un raport al Institutului pentru Politici Europene, prezentat la sfârșitul anului 2016.

Nu trebuie să ratăm implicațiile politice mai largi ale Brexitului. Încetarea calității de membru britanic schimbă radical echilibrul intern din Uniunea Europeană. Este a doua cea mai mare economie din UE după Germania și a cincea ca mărime din lume. Cu excepția Regatului Unit, PIB-ul din afara zonei euro scade de la 40% la 16% din PIB-ul intern. Cu alte cuvinte, posibilitatea Bulgariei de a se baza pe un potențial puternic aliat în cadrul negocierilor interguvernamentale din cadrul UE privind piața unică este redusă drastic. Una dintre cele mai presante probleme este cum să distingem deciziile monetare și fiscale comune luate în zona euro de zonele politice în care toate statele membre 28/27 au dreptul de vot. Exemple sunt piața unică digitală, uniunea energetică și reglementarea piețelor de capital. Mai simplu spus, care sunt garanțiile că Eurogrupul nu va negocia acorduri între ele și va pune pe toți ceilalți în fața unui fapt împlinit?.

Țările din zona euro au posibilitatea de a forma o majoritate calificată în Consiliul de Miniștri și, în consecință, de a adopta legislație (care trebuie aprobată și de Parlamentul European). Inovațiile Tratatului de la Lisabona (2009) au stabilit pragul pentru o majoritate calificată de 55% din statele membre, reprezentând 65% din populație. Chiar înainte de Brexit, „cei din afară” nu aveau o cotă de blocare, dar după ieșirea Marii Britanii, Eurogrupul are și un avantaj politic solid. Așteptarea ca un alt stat membru, cum ar fi Polonia, să poată umple vidul de conducere, este deocamdată neîntemeiată.

Problema este că „cei din afară” au rămas de mult timp fără lider. Marea Britanie și-a pierdut rolul de conducător în 2010, odată cu venirea la putere a Partidului Conservator (până în 2015, într-o coaliție cu liberal-democrații). Pe de altă parte, Marea Britanie nu a fost deosebit de utilă pentru țările din Europa Centrală și de Est. Concesiunile pe care David Cameron le-a câștigat înainte de referendumul din iunie - dreptul „celor din afară” de a trimite deciziile zonei euro către Consiliul de Miniștri către piața unică - erau pur simbolice, deși erau un pas clar către o Europă cu două trepte.

Ivaylo Yaydzhiev

Ieșirea Marii Britanii din UE o va schimba cu siguranță în multe feluri, dar una dintre cele mai puțin discutate este ce se va întâmpla cu bugetul european. Brexit a legat negocierile privind noul cadru financiar multianual cu direcția și forma viitoare a UE. Pentru Bulgaria - cel mai mare beneficiar de fonduri UE (ca% din PIB) și președinte al Consiliului UE în 2018, subiectul este esențial atât din punct de vedere economic, cât și politic. Dar, înainte de a intra în cifre, să ne amintim despre ce este vorba.