scurtă

De zeci de ani, utilizarea și abuzul de cafea și cofeină au fost în centrul unei dezbateri aprinse bazate pe informații despre care cercetările medicale recente s-au dovedit a fi nefondate.

În ultimele două decenii, cercetările metodologice aprofundate din Statele Unite au respins ipoteza că cafeaua poate provoca cancer. În trecut, consumul de cafea era considerat o posibilă cauză a cancerului, în special a cancerului pancreatic. Aceste concepții greșite s-au bazat pe studii empirice efectuate pe pacienți a căror sănătate fusese deja compromisă de probleme gastro-intestinale grave. Studii recente arată că cafeaua, pe de altă parte, oferă un efect protector împotriva cancerului de colon.

Cafeaua și inima

În ceea ce privește sistemul circulator, cofeina are un efect vasodilatator și un efect cardiac, ducând la o creștere temporară a tensiunii arteriale. Din punct de vedere medical, aceasta nu are niciun efect negativ, deoarece efortul suplimentar al inimii este compensat de necesitatea mai mult sânge pentru alte zone vasculare, cum ar fi rinichii și plămânii. Există, de asemenea, concluzii eronate despre relația dintre aportul de cofeină, hipertensiune și ritmul cardiac din studii care nu iau în considerare alte variabile, cum ar fi nivelurile de stres sau consumul de țigări la pacienții care au participat la studii.
Echipa de cercetare condusă de dr. Loretta A. Lynn afirmă: „Nu există dovezi obiective care să arate o legătură între aportul de cofeină și bolile coronariene. Nu există cazuri în care consumul de cafea să prezinte un risc pentru inimă, chiar și la persoanele care consumă patru sau mai multe cești de cafea americană (lungă) pe zi, care are un conținut mai mare de cofeină decât cafeaua făcută cu un aparat de mocha sau espresso.

Cafea și osteoporoză

Studii recente au arătat că nu există nicio legătură între consumul de cafea și osteoporoză.

Rinichi și respirație
Nu există niciun efect asupra respirației, iar consumul de cafea are un efect diuretic.

Cafeaua și stomacul

Cafeaua afectează sistemul digestiv, determinând stomacul să producă mai mulți acizi, care nu sunt dăunători pentru o persoană sănătoasă, dar stimulează de fapt funcțiile digestive ale organismului. Cei care au probleme gastro-intestinale (ulcer, gastrită etc.) din cauza secreției gastrice excesive ar trebui să limiteze consumul de cafea, precum și alte băuturi care conțin cofeină, precum ceai, băuturi răcoritoare și bere. Cu toate acestea, în cazul cafelei, secreția gastrică nu este cauzată în principal de cofeină, ci mai degrabă de substanțe eliberate în timpul prăjirii, ceea ce reduce și foamea care apare atunci când bei cafea pe stomacul gol.

În cele din urmă, trebuie subliniat faptul că, datorită gustului său amar, băutura de cafea stimulează producerea de salivă, bilă și motilitate intestinală, care ajută la digestie.

Cafea și sarcină

Femeile nu ar trebui să renunțe la cafea în timpul alăptării, deoarece s-a dovedit că cofeina atinge nivelul maxim în lapte după aproximativ o oră.
Concentrația de cofeină variază în funcție de conținutul de grăsime din lapte, iar bebelușul absoarbe doar 0,6-1,5%. Deci, consumul moderat de cafea în timpul alăptării nu este dăunător.
Consumul de cafea nu a cauzat probleme nici măcar în timpul sarcinii, după cum arată un studiu realizat la 12.208 de femei însărcinate. (Linn și colab.: Nicio asociere între consumul de cafea și rezultatele adverse ale sarcinii, N. Engl. J. Med. 306, 1982).

Cafea și diete

O ceașcă de cafea fără lapte sau zahăr conține zero grăsimi și doar câteva calorii.
De fapt, această băutură este clasificată ca „ingredient nealimentar”, deoarece nu joacă un rol semnificativ în ceea ce privește nutriția și energia. De fapt, dacă cineva ar dori să urmeze o dietă pentru a pierde în greutate sau pentru a reduce consumul de alimente, o ceașcă de cafea poate ajuta la reducerea senzației de foame.

În plus, s-a demonstrat că activitatea metabolică a unei persoane care bea trei sau patru căni de cafea pe zi crește cu 10% comparativ cu cea a persoanelor care nu beau cafea în mod regulat.

Cafea și colesterol

Posibila creștere a nivelului de colesterol după cafea depinde de modul în care este preparată băutura. Cafeolo și cafestol, două elemente găsite în partea grasă a cafelei, sunt responsabile de acest efect, dar se găsesc în cantități mai mari doar în unele tipuri de băuturi cu cafea.
În cafeaua turcească, dacă bei 5 căni pe zi, aceasta poate duce la o creștere de 13 miligrame de colesterol pe decilitru.
Cafeaua preparată conține cea mai mare cantitate de cafeolo și cafestol. Cinci pahare pe zi ridică nivelul la 19 miligrame de colesterol pe decilitru.
Cafeaua filtrată, cafeaua instant, espresso și băuturile espresso nu conțin aceste elemente sau conținutul lor este atât de scăzut încât nu afectează nivelul colesterolului.

Cafea și îmbătrânire

Datorită proprietăților sale antioxidante puternice, cafeaua este un aliat cheie în lupta împotriva radicalilor liberi.
Cele două componente fenolice ale sale, precum și cofeina, sunt responsabile de acest efect anti-îmbătrânire, după cum reiese dintr-un studiu realizat la Centrul de Cercetări Atomice Bhabha, Bombay (India) și publicat în Biochimica et Biophysica Acta. Datele colectate din studiu arată că puterea antioxidantă a cofeinei este mai mare decât cea a vitaminei C.

Supradozaj și intoleranță
Doza zilnică de cofeină per persoană nu trebuie să depășească 600 mg (în special pentru persoanele cu un sentiment puternic de anxietate sau gravide), care este conținută în aproximativ 8 căni de cafea.
Aportul excesiv de cafea, în special la persoanele sensibile, poate provoca probleme precum iritabilitate, somn neliniștit, insomnie, spasme musculare, bufeuri, alternând cu tremurături și transpirații.

Abuzul de cafea nu duce automat la aceste efecte, deoarece fiecare persoană are un nivel diferit de toleranță și poate fi declanșat de alți factori, cum ar fi psihologic sau de mediu.
Există cazuri de intoleranță și condiții în care ar trebui limitat consumul de cafea, precum prezența gastritei, ulcerelor, enteritei, colitei sau dacă o persoană suferă de anxietate excesivă, spasme musculare, hipertiroidie. Alte probleme pot apărea dacă suferiți de boli cronice ale ficatului sau rinichilor.