uman

Cele 25 de elemente chimice din corpul uman

Potrivit oamenilor de știință, corpul uman este format din doar 25 din cele 118 elemente chimice, care ar putea fi împărțite în trei grupe: mare, mare și mic (cu cantități nesemnificative în corp).

Ponderea primului grup este de aproximativ 96% și include carbon, hidrogen, oxigen și azot. Ele se găsesc practic în fiecare moleculă a fiecărui organism viu. Al doilea grup de elemente chimice include: calciu, fosfor, potasiu, sulf, sodiu, clor și magneziu, care stau la baza tuturor organelor și sistemelor și sunt responsabile de procesele din organism. Ultimul grup este format din 14 elemente: bor, crom, cobalt, cupru, fluor, iod, fier, mangan, molibden, seleniu, siliciu, staniu, vanadiu și zinc.

Multe dintre elementele chimice sunt conținute în cantități foarte mici în organism, dar joacă un rol extrem de important în menținerea eficientă a tuturor funcțiilor sale. Fierul necesar corpului uman este cuprins între 3 și 4 grame, dintre care cea mai mare parte este conținută în hemoglobină. Este o proteină care conține fier, care este o componentă majoră a eritrocitelor (celule roșii din sânge), care la rândul lor furnizează oxigen din plămâni către fiecare celulă. Chiar și o cantitate ușor redusă din acest element chimic ar putea duce la anemie cu consecințe grave asupra sănătății. Fără fier, corpul uman nu ar putea exista.

Conținutul de miere din organism este de aproximativ 75 mg, iar aproximativ o treime se găsește în mușchi. Acest oligoelement se combină cu anumite proteine ​​pentru a produce enzime care acționează ca catalizatori pentru o serie de funcții în organism. Unii sunt implicați în transformarea melaninei pentru pigmentarea pielii, în timp ce alții ajută la formarea legăturilor încrucișate în colagen și elastină și astfel mențin și repară țesutul conjunctiv. Acest lucru este deosebit de important pentru inimă și artere. Studiile arată că deficiența de cupru este unul dintre factorii care duc la un risc crescut de a dezvolta boli coronariene.

Zincul este o componentă importantă în compoziția enzimelor digestive și a altor proteine, iar deficiența sa poate duce la creșterea stopată, inflamația pielii, insuficiență reproductivă și afectarea imunității.

Un aport echilibrat este deosebit de important, întrucât doze mari din elementele celui de-al doilea și al treilea grup pot fi la fel de dăunătoare ca și deficiența lor. Prea multă miere în dietă poate duce la afectarea ficatului, decolorarea pielii și a părului și poate provoca hiperactivitate la copii. Prea mult fier poate afecta inima și ficatul.

Elementul chimic bor este implicat în metabolismul vitaminei D și al estrogenului și joacă un rol în funcțiile cognitive ale creierului, potrivit unor studii recente. În medicina alternativă, se spune că suplimentele cu bor contribuie la menținerea densității minerale osoase și ajută la rezolvarea simptomelor mai multor probleme de sănătate, cum ar fi diabetul, colesterolul ridicat, osteoporoza, psoriazisul și multe altele. Una dintre cele mai populare aplicații ale borului este combaterea infecțiilor vaginale. În ciuda marilor beneficii ale acestui element, aportul său ar trebui să fie echilibrat, ca la doze sistemice de peste 5-6 g pentru copii și peste 15-20 g pentru adulți, deteriorarea permanentă a diferitelor organe și sisteme din corp și chiar moartea.

Cromul este un alt oligoelement de care organismul are nevoie în cantități mici, dar este important pentru o serie de procese. Noi cercetări arată că acest element ajută celulele să devină mai sensibile la insulină. Această digestibilitate crescută ajută la transportul aminoacizilor, cum ar fi triptofanul, peste bariera hematoencefalică. Triptofanul se transformă într-un neurotransmițător numit serotonină, cunoscut sub numele de „hormonul fericirii”. Cromul a fost, de asemenea, legat de reducerea simptomelor depresiei, contribuind la eliberarea norepinefrinei, un neurotransmițător responsabil de reglarea dispoziției.

Cobaltul este un element chimic care este clasificat ca metal. Este o componentă obligatorie în compoziția vitaminei B12, numită cobalamină, precum și o parte integrantă a producției de celule sanguine. Ajută la refacerea tecii de mielină a nervilor. Deficitul de cobalt este asociat cu scăderea funcției tiroidiene și dificultăți de respirație (respirație scurtă).

Elementul chimic fluor este esențial pentru menținerea rezistenței oaselor și a dinților. Aplicat cu pastă de dinți de două ori pe zi, ajută la prevenirea cariilor dentare. Aportul său trebuie să fie echilibrat, la fel ca în majoritatea elementelor chimice. Absorbit prea des și în cantități mari poate provoca cariile dentare, osteoporoză, deteriorarea rinichilor, oaselor, nervilor și mușchilor.

Iodul este un mineral care se găsește în mod natural în solurile terestre și în apele oceanului. Apa sărată și alimentele vegetale conțin iod. Ajută la reglarea hormonilor, la dezvoltarea fătului, protejează glanda tiroidă și îmbunătățește funcția cognitivă. Deficiența sistemică a acestui element poate duce la mărirea glandei tiroide (cunoscută sub numele de gușă), dificultăți de respirație, oboseală, depresie, obezitate etc.

Manganul este un puternic antioxidant care ajută la suprimarea proceselor inflamatorii din organism și la întărirea oaselor. Este necesar organismului în cantități mici pentru consumul zilnic (1,8 - 2,3 mg), nu există pericol de supradozaj în condiții normale, dar persoanele cu probleme hepatice și renale ar trebui să fie atenți atunci când îl ia.

Molibdenul este un mineral major în organism, la fel și fierul și magneziul. Este util și responsabil pentru activarea a 4 enzime importante care protejează organismul de agenții dăunători, elimină nucleotidele care nu sunt necesare pentru sinteza ADN și ajută la eliminarea toxinelor din organism. Deficitul de molibden este foarte rar la adulți, dar la nou-născuții cu părinți care au o genă specifică care îi perturbă absorbția, poate duce la convulsii dificil de tratat.

Oligoelementul seleniu este un puternic antioxidant care reduce riscul de a dezvolta multe tipuri de cancer, protejează glanda tiroidă și întărește sistemul imunitar. Deși este necesar pentru aproape toate procesele din organism, aportul excesiv (peste 300 micrograme) poate fi extrem de toxic și chiar fatal.

Siliciul mineral este adesea utilizat ca supliment de sine stătător sau în combinație cu alte oligoelemente pentru tratarea osteoporozei, a bolilor de inimă și a bolilor degenerative ale creierului. Este unul dintre elementele care în condiții normale nu poate provoca toxicitate sau efecte secundare. Cu toate acestea, nu se recomandă mai mult de 40 mg pe zi și 5-10 mg sunt considerate normale.

Ultimul element din grupul de metale trans (sau acele elemente chimice care sunt necesare în cantități foarte mici) este staniu. Deși este puțin cunoscut, este utilizat ca supliment natural în lupta împotriva mai multor boli precum anemia, diabetul, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, bolile de inimă și multe altele. De obicei nu se ia singur, ci în combinație cu alte elemente, cum ar fi fluor. Ajută la eliminarea respirației urât mirositoare, protejează împotriva cariilor dentare și are acțiune antibacteriană și antibacteriostatică.

Calciul este un nutrient de care au nevoie toate organismele vii. Este cel mai mare mineral din corp și este vital pentru sănătatea oaselor. Acesta joacă un rol major în contracția musculară și în sistemul cardiovascular. Vitamina D este necesară pentru absorbția sa de către organism, care poate fi adăugată din uleiul de pește sau expunerea corpului la lumina soarelui. Pentru copiii peste 8 ani, aportul zilnic recomandat este cuprins între 1000-1300 mg până la sfârșitul maturării oaselor lor. De la 20 la 50 de ani, aportul zilnic poate fi redus la 1000 mg, iar femeile peste 50 de ani ar trebui să crească ușor doza la 1200 mg. Supradozajul prelungit cu acest element poate duce la probleme sistemice, inclusiv pietre la rinichi, constipație, calcificarea anumitor țesuturi și vase de sânge.

Corpul uman are nevoie de fosfor pentru multe funcții, cum ar fi filtrarea deșeurilor și repararea țesuturilor și celulelor. Deficitul este rar, iar majoritatea oamenilor obțin cantitatea potrivită de fosfor prin dietele zilnice. Nivelurile prea ridicate sau prea mici de fosfor pot provoca boli de inimă, dureri articulare sau oboseală.

100 de miligrame de potasiu pe zi ajută la menținerea proceselor cheie, cum ar fi scăderea tensiunii arteriale și prevenirea acidozei. Acesta din urmă poate provoca excreția de azot, pierderea densității minerale osoase și pierderea masei musculare. Deficiența acestui element poate duce la stare de rău, oboseală, slăbiciune, dureri musculare și crampe etc.

Sulful este al treilea cel mai abundent element chimic din corpul uman. Este necesar pentru sinteza aminoacizilor esențiali cisteină și metionină. Studiile arată că sulful ajută la protejarea organismului împotriva alergiilor, osteoartritei și durerilor musculare.

Unul dintre beneficiile pentru sănătate ale sodiului este legat de procesele enzimatice și contracția musculară (contracțiile musculare). Este foarte important pentru osmoreglare și întreținerea fluidelor din corpul uman. Ajută la îmbunătățirea funcției inimii, a sistemului nervos și a absorbției glucozei. Deși sodiul este un nutrient esențial în orice dietă echilibrată, nivelurile excesive sunt asociate cu un risc crescut de cancer de stomac și hipertensiune. Aportul recomandat de sodiu este de 2400 mg pe zi.

Deficitul de clor este foarte rar, dar poate duce la o boală numită alcaloză metabolică. Acest oligoelement nu este luat singur, deoarece este toxic în sine, ci sub forma compusului chimic clorură de sodiu (sare de masă). În medie, corpul unui adult conține aproximativ 115 grame din acest element, ceea ce reprezintă aproximativ 0,15% din greutatea corporală totală. Aportul zilnic recomandat de micronutrienți variază de la 750 la 900 de miligrame. Aportul excesiv poate avea, de asemenea, consecințe neplăcute pentru sistemul cardiovascular, cum ar fi complicațiile bolii preexistente sau dezvoltarea hipertensiunii.

Magneziul este al patrulea cel mai abundent mineral din corpul uman și este probabil utilizat în majoritatea proceselor din corp. Este implicat în peste 600 de procese biochimice, dintre care unele dintre cele mai elementare sunt conversia alimentelor în energie, formarea proteinelor aminoacizilor și crearea și repararea ADN-ului și ARN-ului. Este, de asemenea, unul dintre principalii regulatori ai neurotransmițătorilor. Cu atât de multe caracteristici implicate, nu este de mirare că cercetările recente arată că 50% dintre persoanele din Europa și Statele Unite suferă de deficit de magneziu. Acest mineral are multe efecte pozitive asupra depresiei, diabetului de tip 2, scade tensiunea arterială și are proprietăți antiinflamatorii, precum și faptul că este strâns asociat cu performanțe bune în timpul exercițiilor fizice grele și al exercițiilor fizice. Cu deficiență, zvâcniri și crampe musculare, se observă oboseală crescută, hipertensiune arterială, exacerbarea atacurilor de astm și chiar tulburări mentale.