chist pilonidal

Un chist pilonidal, numit și abces pilonidal, sinus/fistulă pilonidal sau sinus/fistulă caudală, este o formațiune care conține foliculi de păr și resturi ale pielii (celule moarte ale pielii și bacterii) în zona coccisului - mijlocul zona sacrumului, la capătul superior al pliului format între mușchii fesieri.

Se consideră că chist pilonidal este reacția corpului la propriul păr. Termenul "pilonidal" provine din cuvintele latine pentru păr "pilus" și pentru cuib "nidus".

Chisturile pilonidale apar de obicei din cauza firelor de păr încarnate. Dacă chistul se infectează, abcesul pilonidal rezultat este adesea extrem de dureros. Chistul poate fi drenat printr-o mică incizie sau îndepărtat chirurgical.

Deși se dezvoltă de obicei în apropierea coccisului, afecțiunea poate afecta și regiunea ombilicală, axile sau zona genitală, dar aceste zone sunt mult mai rare. Unii pacienți cu chisturi pilonidale sunt asimptomatici.

Incidența chisturilor pilonidale este de aproximativ 26 la 100.000 de locuitori. Apare în principal la bărbați, într-un raport de bărbați: femei aproximativ 3-4: 1. De obicei, afectează indivizii din a doua până la a treia decadă de viață. Chisturile pilonidale sunt extrem de neobișnuite după vârsta de 40 de ani, iar incidența lor scade după vârsta de 25 de ani. Vârsta medie de debut a fost de 21 de ani pentru bărbați și de 19 ani pentru femei.

Problema tinde să reapară. Persoanele care stau mult timp în poziție șezută, cum ar fi șoferii de camioane, prezintă un risc mai mare de a dezvolta un chist pilonidal.

Motive

Cauza exactă a chisturilor pilonidale nu este clară, dar se crede că este o combinație de modificări hormonale (deoarece starea apare după pubertate), creșterea părului și frecarea de pe haine sau de a petrece mult timp în poziție așezată.

Una dintre cauzele sugerate ale chisturilor pilonidale este creșterea părului spre interior (încarnată). Fricțiunea și presiunea - frecarea pielii, îmbrăcămintea strânsă, ciclismul, perioade lungi în poziție șezândă sau factori similari - cresc presiunea asupra zonei coccisului și determină „pătrunderea” părului în piele. Ca răspuns la păr ca substanță străină, corpul creează un chist în jurul său. Grupuri mici de fire de păr și resturi (celule moarte ale pielii și bacterii) sunt prinse în porii pielii și formează un „sinus” sau un buzunar care crește pentru a deveni un abces.

Se consideră că trauma nu provoacă un chist pilonidal, dar un astfel de eveniment poate duce la inflamația unui chist existent. Dar există și cazuri în care chistul poate apărea la câteva luni după o leziune localizată în zonă.

O altă ipoteză este că chisturile pilonidale sunt congenitale.

Factori de risc

Unii factori pot crește riscul de a dezvolta chisturi pilonidale, cum ar fi:

  • Gen masculin
  • Vârstă mai mică (chisturile pilonidale sunt cele mai frecvente la persoanele de 20 de ani)
  • Supraponderal
  • Stil de viață inactiv
  • O profesie care necesită o ședere lungă într-o poziție așezată
  • Păr excesiv al corpului
  • Transpirație crescută
  • Păr mai dur sau mai grosier
  • Istoricul familial al chistului pilonidal
  • Chisturi pilonidale anterioare
  • Radeți-vă în această zonă sau deteriorați pielea de frecare
  • Igiena slabă
  • Traumatism local în zona sacrococcigiană

Transpirația excesivă poate contribui la apariția chisturilor pilonidale. Umezeala poate umple un folicul de păr încordat, ajutând la crearea unui mediu cu conținut scăzut de oxigen care promovează creșterea bacteriilor anaerobe, obișnuite în chisturile pilonidale. Prezența bacteriilor și nivelurile scăzute de oxigen previn vindecarea rănilor și promovează dezvoltarea chisturilor pilonidale.

Simptome

Dacă chist coccis nu este infectat, este posibil să nu existe simptome. În timpul stadiului infecțios acut al afecțiunii observate la majoritatea pacienților, se colectează o colecție de puroi și se formează un abces. Pe lângă durere, un chist pilonidal poate provoca disconfort și mâncărime.

Semnele și simptomele unui chist pilonidal infectat includ:

  • Durere în zona coccisului (în partea inferioară a coloanei vertebrale)
  • Umflare localizată
  • Roșeață a pielii
  • Creșterea căldurii zonei afectate
  • Scurgerea puroiului sau a sângelui dintr-o deschidere a pielii
  • Miros neplăcut și
  • Febră

Tractul sinusal, sau canalul mic, poate proveni de la sursa infecției și se poate deschide la suprafața pielii. Oamenii asociază adesea termenul „sinus” cu zona nazală, dar sinusurile se pot dezvolta oriunde pe corp. Sinusul este un termen medical pentru apariția unui canal sau cavitate.

Este posibil ca materialul să se scurgă din chist prin acest sinus pilonidal. Chistul pilonidal este de obicei dureros, dar odată cu drenajul pacientul poate să nu simtă durere.

Chisturile pilonidale însoțesc foarte des boli precum:

  • acnee nodulo-chistică
  • disecarea celulitei
  • hidradenită supurativă (acnee tetradă)

Diagnostic

Medicul va diagnostica un chist pilonidal pe baza istoricului medical și a examenului fizic. Un chist pilonidal arată ca o bucată, umflături sau abces în linia mediană (fisură) a feselor cu sensibilitate crescută (durere) și, eventual, o zonă de drenaj sau sângerare (sinus). Examenul fizic relevă o gaură sau mai multe găuri în piele la baza feselor. Acestea sunt de fapt ieșirile chistului. Localizarea chistului în partea superioară a feselor este caracteristică unui chist pilonidal. De obicei, nu este nevoie de teste imagistice în cazurile de chisturi pilonidale.

Diagnosticul diferențial se face cu fistula anală și hidradenită purulentă, anomalii congenitale, chist dermoid (teratom sacrococcigian), abces perirectal, piodermă gangrenoasă, fierbere sau carbuncul, granulom sifilitic, granulom tuberculos.

Tratament

Tratamentul unui chist pilonidal poate include antibioterapie, comprese fierbinți și aplicarea de creme depilatoare/bărbierit, drenaj și excizie chirurgicală a chistului (împreună cu tractul sinusal pilonidal).

La începutul dezvoltării unui chist pilonidal, roșeața, umflarea și durerea pot să nu fie prea severe. Unele recomandări pentru ameliorarea simptomelor:

  • Pentru a reduce durerea, este recomandat să faceți o baie cu apă caldă (în poziție șezând). Uneori chistul se poate deschide și scurge singur în acest fel.
  • Luarea unui analgezic urmând instrucțiunile din prospectul de dozare.
  • Păstrarea chistului și a zonei din jurul acestuia curată și uscată.

Dacă afecțiunea este diagnosticată devreme, pacientul nu suferă dureri severe și nu există semne de inflamație, este posibil ca medicul să prescrie un antibiotic cu spectru larg. Un antibiotic cu spectru larg este un medicament care tratează o gamă largă de bacterii. Este important să știți că acest lucru nu va vindeca tractul sinusal, ci va ameliora infecția și disconfortul. Medicul va recomanda un control ulterior, îndepărtarea regulată a părului din zona afectată (bărbierit) și menținerea unei igiene bune.

Tratament chirurgical

Singurul tratament eficient pentru chist pilonidal este o intervenție chirurgicală.

Tratamentul inițial pentru un chist pilonidal infectat este de obicei drenajul chistului. Dacă reapare chistul, ceea ce se întâmplă adesea, poate fi necesară o procedură chirurgicală pentru a îndepărta complet chistul:

După procedura chirurgicală, este necesar să urmați toate instrucțiunile medicului curant cu privire la îngrijirea la domiciliu, mai ales dacă pansamentul trebuie schimbat. Îngrijirea rănilor este extrem de importantă după operație. Alte sfaturi:

  • Păstrarea zonei curate.
  • Verificați dacă există semne ale unei infecții noi, cum ar fi roșeață, puroi sau durere.
  • Îndepărtați părul din jurul locului operației pentru a preveni pătrunderea părului în rană
  • Respectarea examenelor de control la medicul curant, astfel încât acesta să poată vedea cum se desfășoară procesul de vindecare.

Remedii la domiciliu pentru chistul pilonidal

Remediile casnice vizează ameliorarea durerii și umflăturilor. Aceste tratamente la domiciliu includ următoarele:

  • Baie așezată: Așezarea într-o baie cu apă caldă poate ameliora durerea și poate reduce riscul de agravare a chistului.
  • Suplimentele de vitamina C și zinc pot ajuta în procesul de vindecare. Vitamina A ajută și la repararea țesuturilor.
  • Uleiurile esențiale, cum ar fi uleiul de arbore de ceai și uleiul de salvie, pot ajuta la calmarea chistului și chiar la combaterea infecțiilor.
  • Uleiul de ricin aplicat pe chist poate ajuta la reducerea inflamației.
  • O pernă specială (ortopedică) poate oferi sprijin și confort în poziție așezată.
  • Exercițiul regulat promovează fluxul sanguin îmbunătățit, ceea ce poate ajuta la vindecare.

Complicații

Complicațiile potențiale ale unui chist pilonidal pot include:

  • Abcese
  • Repetarea chistului pilonidal
  • Infecție sistemică
  • Carcinom cu celule scuamoase (rar) - dacă un chist pilonidal infectat cronic nu este tratat corespunzător, poate exista un risc ușor crescut de a dezvolta un tip de cancer de piele numit carcinom cu celule scuamoase

Prognoza

Prognosticul unui chist pilonidal este în general bun și adesea chistul poate fi vindecat prin intervenție chirurgicală. În funcție de gravitatea afecțiunii și de tipul de tratament, chistul pilonidal se curăță de obicei în decurs de 4 până la 10 săptămâni. Este posibilă o vindecare completă, dar există încă posibilitatea reapariției unui chist pilonidal, chiar dacă este îndepărtat chirurgical. Afecțiunea are potențialul unei evoluții cronice recidivante și duce la dezvoltarea unei reacții granulomatoase a corpului străin. Recurența abceselor este obișnuită dacă există cicatrici extinse sau formarea sinusurilor.

Prevenirea

La persoanele predispuse sau cu risc de chisturi pilonidale, modificarea factorilor de risc poate ajuta la prevenirea inflamației.

Pentru a preveni apariția chisturilor pilonidale, se recomandă:

  • respectarea unei bune igiene
  • menținerea unei greutăți sănătoase
  • evitați îmbrăcămintea strânsă care provoacă frecare în coccis
  • evitați timpul de ședere prelungit