alcool

Pentru latitudinile noastre, consumul de alcool a devenit un ritual fericit care ajută la stres, probleme emoționale, stima de sine scăzută, a face prieteni noi, plictiseala.

Mulți oameni văd lichidul de băut ca un fel de panaceu și percep numeroasele tipuri de alcool ca fiind droguri pentru tratamentul diferitelor tipuri de durere și afecțiuni. Rachiu pentru răceli, vin pentru încălzire, mastic pentru dureri abdominale, bere pentru probleme cu rinichii.

Medicina populară a cultivat consumul de alcool și justifică utilizarea acestuia chiar și în condiții de sănătate severă.

Din ce în ce mai mult, pacienții nu sunt interesați de efectele secundare ale unui medicament, ci dacă acesta poate fi utilizat împreună cu alcoolul.

Mulți dintre ei, în ciuda răspunsului negativ, iau pastilele prescrise cu un pahar mare sau alt pahar de vin, fără să-și dea seama nici măcar de consecințe.

Există profesioniști medicali liberali și cu o minte largă care vă vor liniști și vă vor spune exact ce doriți să auziți și vă vor oferi o conștiință curată în timpul băuturii de la cină.

Adevărul este că, dacă luați medicamente, indiferent de ce, nu ar trebui să consumați alcool.

Etanolul este cunoscut omenirii de mii de ani, dar din motive sociale și etice nu este considerat un medicament și nu este distribuit în rețeaua de farmacii, cu excepția sub formă de solvent sau antiseptic pentru uz extern.

Simultan consumul de droguri cu alcool are întotdeauna consecințe, dintre care unele se manifestă mult mai repede, în timp ce altele necesită o perioadă mai lungă de timp.

Alcoolul și drogurile sunt o combinație imprevizibilă în multe cazuri, întrucât o serie de factori influențează această interacțiune, dintre care cei mai importanți sunt tipul și cantitatea de alcool, caracteristici în structura drogului, vârsta și sănătatea pacientului, individului și factori genetici din sistemele enzimatice care metabolizează cele două substanțe.

Consumul sistemic de alcool este în sine un factor de risc pentru dezvoltarea diferitelor dizabilități pe termen lung, iar combinația cu droguri complică și accelerează și mai mult acest proces.

Există câteva dintre următoarele scenarii posibile:

Dezvoltarea acestor efecte este explicată de unele caracteristici farmacologice ale etanolului.

După intrarea în stomac, are loc resorbția fluidului în intestinul subțire, iar rata de resorbție (respectiv rata de atingere a concentrațiilor plasmatice maxime) depinde de mulți factori:

  • prezența alimentelor în stomac: grăsimile încetinesc semnificativ absorbția alcoolului, în timp ce atunci când sunt luate pe stomacul gol absorbția sa este în termen de 30 de minute
  • motilitate crescută și aport de sânge la nivelul tractului gastro-intestinal: în gastrita cronică, se observă consumul de alimente și băuturi calde, stres, creșterea temperaturii corporale, se observă o absorbție crescută a etanolului
  • motilitate întârziată și scăderea fluxului sanguin: greață, șoc, frică, durere, consumul de cofeină și nicotină au întârziat absorbția alcoolului și au atins nivelurile plasmatice maxime.
  • golire gastrică accelerată: atunci când beți băuturi carbogazoase, precum și în alcoolismul cronic, există o absorbție crescută a substanței

Metabolismul alcoolului are loc în principal în ficat, iar rata medie de biotransformare este de 15-20 mg% pe oră, ceea ce înseamnă că corpul unui om cu o greutate de 70 kg metabolizează aproximativ 10 grame de alcool pur pe oră.

În metabolismul său, etanolul trece prin două etape, transformându-se succesiv în acetaldehidă și acid acetic.

Interacțiunile care apar în timpul simultanului consumul de droguri cu alcool, datorită acestor particularități în metabolismul și absorbția etanolului.

Cele mai frecvente interacțiuni observate în practica clinică sunt cu următoarele grupe de medicamente:

Etanolul crește hepatotoxicitatea medicamentelor care afectează ficatul, cum ar fi unele medicamente anti-TB (izoniazidă, rifampicină), peniciline, tetracicline.

Reacția disulfiram se dezvoltă când se ia alcool cu ​​metronidazol, tinidazol, griseofulvin, cefalosporine (cefamandol, cefoperazonă, cefonicidă).

O combinație obișnuită, în special la pacienții disperați de viață și cu gânduri suicidare.

Mulți tineri, în majoritate femei, apelează la antidepresive și la alcool, cu o dorință clară de a-și dăuna corpului.

Alcoolul potențează efectul sedativ al multor antidepresive, în cea mai mare măsură interacționează cu antidepresivele triciclice (amitriptilină, trimipramină, clomipramină).

Grupul de inhibitori de monoaminooxidază (fenelzină, iproniazid) poate provoca crize hipertensive severe atunci când este utilizat concomitent cu vinul roșu.

Blocanții receptorilor de histamină de tip H1 (difenhidramină, dimenhidrinat) suprimă sistemul nervos central și atunci când sunt combinați cu alcool există un risc ridicat de potențare a efectului sedativ, în special la vârstnici.

Blocanții receptorilor de histamină de tip H2, așa-numiții blocanți H2 (cimetidină, ranitidină, famotidină) reduc activitatea enzimelor care metabolizează alcoolul, ceea ce duce la creșterea nivelului de alcool din sânge.

Există un efect sedativ pronunțat, depresie a SNC, suprimarea memoriei cu consumul concomitent de alcool cu ​​barbiturice (hexobarbital, tiopental) sau benzodiazepine (diazepam, medazepam, lorazepam).

Consumul regulat de cantități mari de alcool poate reduce eficacitatea carbamazepinei și fenitoinei, care la rândul său va înrăutăți semnificativ starea pacientului și există un risc ridicat de a provoca convulsii.

Utilizarea concomitentă a unor relaxante musculare (dantrolen, baclofen, clormesanon) cu alcool duce la efecte de excitare și euforie. Posibilă dezvoltare a paraliziei, slăbiciunii, tahicardiei, coordonării afectate, convulsiilor.

Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene (acid acetilsalicilic, indometacin, ibuprofen) crește semnificativ riscul de sângerare gastrică, iar riscul de hemoragie este chiar mai mare la pacienții cu ulcer peptic.

Alcoolul crește semnificativ toxicitatea paracetamolului, care trebuie luat în considerare atunci când se utilizează medicamente combinate.

Utilizarea analgezicelor opioide (morfină, petidină, fentanil) cu alcool duce la sedare severă și dispnee respiratorie.

Combinație extrem de periculoasă din cauza riscului grav de apariție a sângerărilor. Un singur consum excesiv de alcool cu ​​anticoagulante cumarinice (warfarină, acenocoumorol) crește riscul de sângerare, în timp ce în alcoolismul cronic există o scădere a efectului medicamentelor și o slăbire a efectului anticoagulant al acestora, care prezintă un risc de tromboză.

Utilizarea alcoolului cu droguri este un subiect larg discutat și un prilej de dezbatere în rândul unui număr de specialiști.

Este important să urmați regula mijlocului de aur și să nu mergeți la extreme.

Asigurați-vă că consultați medicul atunci când prescrieți terapia medicamentoasă, despre specificul medicamentului și despre riscurile asociate utilizării acestuia.

Cantitățile moderate de alcool, în limite și intervale rezonabile de consum, pot avea un efect benefic asupra organismului.

Administrarea de doze mari de etanol singur prezintă riscuri semnificative la pacienții cu diabet zaharat, boli cardiovasculare, afectarea ficatului și a sistemului nervos central.

La acești pacienți concomitent consumul de droguri cu alcool poate provoca reacții severe și le poate agrava semnificativ sănătatea.

Informații detaliate despre diferitele tehnici de limitare a consumului de alcool pot fi citite la: