copii

Convulsiile sunt convulsii incontrolabile sau contracții musculare datorate semnalelor electrice anormale care perturbă temporar funcția normală a creierului electric.

La copii pot fi observate diferite tipuri de convulsii. În funcție de faptul că este afectat întregul creier sau doar o anumită parte a acestuia, există două grupuri principale de convulsii: generalizate și focale (parțiale).

Convulsii focale (convulsii parțiale) la copii

Convulsiile focale, numite și convulsii parțiale, se datorează activității electrice anormale într-o zonă limitată a creierului. Simptomele sunt diferite și depind de zona creierului afectată. Se pot observa manifestări motorii (mișcări ciudate ale buzelor, mâinilor), manifestări senzoriale (senzație de mirosuri sau gusturi ciudate), simptome vegetative (greață, transpirație), simptome mentale.

Convulsiile focale sunt:

  • Convulsii focale simple

Convulsiile focale simple durează de obicei mai puțin de un minut. Sunt acoperiți mușchii unici sau grupurile musculare. Conștiința nu se pierde și copiii își dau seama că au o criză.

  • Convulsii focale complexe

Convulsiile focale complexe durează mai puțin de trei minute. Conștiința este schimbată și copilul nu își dă seama ce se întâmplă. Are un comportament ciudat, cum ar fi alergarea fără țintă, țipatul, plânsul sau râsul. Când copilul își recapătă cunoștința, se poate simți obosit și somnoros.

  • Convulsii generalizate secundare

Acestea sunt crize focale care încep într-o zonă a creierului, dar apoi se răspândesc în creier și devin crize generalizate.

Convulsii generalizate la copii

În convulsiile generalizate, excitația patologică acoperă ambele emisfere cerebrale în același timp.

Se disting următoarele tipuri de convulsii generalizate:

  • Absențe (convulsii mici)

Absențele se caracterizează printr-o schimbare a conștiinței în câteva secunde. Copilul se oprește din mișcare, are o privire fixă ​​și, după 5 până la 20 de secunde, când trece convulsia, își continuă activitatea ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic. Absențele pot apărea de mai multe ori pe zi. Acestea sunt cel mai adesea observate la copiii de la 4 la 12 ani.

  • Convulsii tonico-clonice (convulsii mari)

Aceasta este cea mai ușor recunoscută formă de sechestru. Începe cu pierderea cunoștinței. Copilul strigă brusc și cade la pământ. Urmează faza tonică (tonusul muscular este crescut) și faza clonică (există contracții ascuțite ale mușchilor flexori și extensori).

  • Convulsii mioclonice

Convulsiile mioclonice sunt o contracție ascuțită a mușchilor membrelor sau ale trunchiului. De obicei durează mai puțin de 5 secunde. Poate exista pierderea cunoștinței.

  • Convulsii atonice

Într-o criză atonică, copilul își pierde brusc cunoștința, tonusul muscular scade brusc și cade la pământ. Durează doar câteva secunde, după care copilul își recapătă cunoștința.

Unele tipuri speciale de convulsii la copii sunt:

  • Convulsii febrile

Cea mai frecventă criză febrilă se observă la copii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani în timpul unei boli infecțioase acute cu o creștere a temperaturii peste 38 ° C. O criză febrilă care durează până la 15 minute se numește simplă, în timp ce una care durează mai mult de 15 minute și prezintă simptome neurologice după ce este denumită o criză febrilă complicată.

  • Spasmele infantile

Sunt rare la sugari cu vârsta de până la 6 luni. Ele apar cel mai adesea la adormire sau la trezire. Bebelușul poate avea o serie de mai multe spasme cu mișcare rapidă și bruscă a capului, brațelor, picioarelor.

  • Convulsii la nou-născuți (convulsii neonatale)

Convulsiile neonatale pot fi subtile, tonice, clonice, rareori mioclonice. Se manifestă clinic ca: clipire repetată, mișcări ale limbii, gurii, privirea fixă. Cauzele convulsiilor la nou-născuți sunt, de exemplu: hipoglicemie, infecții (meningită, encefalită), hemoragie intracraniană, tulburări electrolitice etc.