Niciunul dintre aliați nu ar risca să se confrunte cu Rusia

îndepărtată

Nici o astfel de retorică nu este utilizată în prima zi a summitului NATO. Alianța a anunțat doar crearea unei unități de nivel înalt care poate fi staționată în apropierea punctelor de conflict în termen de două zile. Cu toate acestea, Rusia a luat nu mai mult de o zi pentru a invada capitala Crimeei și a ajuta la punerea bazelor pentru anexarea peninsulei.

Noua forță de reacție rapidă trebuia să-i liniștească pe membrii NATO din Europa de Est, deși organizația nu a respectat direct cerințele lor pentru desfășurarea bazelor în regiune. Aliații occidentali au decis să respecte pactul din 1997, care stipulează că nu ar trebui staționate baze militare permanente lângă Rusia, deși Moscova și-a încălcat angajamentul din 1994 de a nu încălca suveranitatea Ucrainei.

În a-și demonstra sprijinul față de Ucraina, aliații au încercat să-l facă pe președintele Petro Poroșenko să se simtă oaspete de onoare la summit. Liderii Statelor Unite, Marii Britanii, Germaniei, Franței și Italiei s-au întâlnit cu Poroșenko pentru a discuta despre conflictul țării sale cu Rusia și au promis să înființeze un fond special de încredere pentru a ajuta la modernizarea armatei ucrainene. Cu toate acestea, ei s-au oprit acolo și nu au promis arme Ucrainei și nici nu s-au angajat la termene specifice pentru aderarea țării la Alianță.

Grechaninov nu și-a ascuns dezamăgirea, dar nu a fost surprins. Dacă Ucraina se va alătura NATO, fiecare membru al Alianței va trebui să o apere în cazul unui atac extern. Cu toate acestea, niciunul dintre aliați nu ar risca să se confrunte cu Rusia.

Grechaninov înțelege aceste temeri, dar el avertizează că unirea este doar o amânare a inevitabilului. "Putin poate fi oprit doar de o forță mai mare decât a sa. Așteptăm această forță de la NATO și o au. Ei pot opri Putin. Cu toate acestea, chiar acum acest lucru nu este considerat adecvat", a conchis el.

Liderii occidentali evită să numească situația din Ucraina cu o terminologie specifică în timp ce caută o modalitate de a răspunde, scrie New York Times. La rândul lor, ucrainenii se plâng că răsucirile terminologice ale marilor puteri ascund dorința de a evita un răspuns mai puternic. Poroșenko i-a avertizat recent pe liderii europeni că, dacă nu ar controla situația, în cele din urmă își vor pune în pericol propria securitate și și-a descris comportamentul drept „schizofrenie politică”.

Moscova insistă că este doar un observator al conflictului și neagă trimiterea de trupe sau arme în Ucraina.

Experții în dreptul internațional spun că sunt nedumeriți de precauția în utilizarea cuvântului „invazie”. Numai Australia folosește termenul, dar asta pentru că nimeni nu se așteaptă ca Australia să facă ceva. "Dacă America sau Germania fac același lucru, vor crește așteptările pentru un răspuns militar", a declarat Sharon Corman, un avocat australian.