vasculară

Demența vasculară se caracterizează printr-o combinație de sindrom de demență și boală cerebrovasculară. Incidența bolii crește odată cu vârsta și depinde de incidența accidentului vascular cerebral ischemic.

Demența vasculară este al doilea tip de demență cel mai frecvent (după boala Alzheimer).

Care sunt cauzele demenței vasculare?

Demența vasculară este cauzată de o reducere a aportului de sânge la creier din cauza deteriorării vaselor cerebrale. Ca urmare, celulele creierului nu primesc suficient oxigen și substanțe nutritive necesare pentru funcționarea normală.

Cele mai frecvente cauze ale demenței vasculare sunt:

  • accident vascular cerebral ischemic - apare din cauza întreruperii alimentării cu sânge a unei anumite zone a creierului
  • ateroscleroza cerebrală
  • afectarea vaselor cerebrale în diabet, hipertensiune arterială.

Factorii care cresc riscul bolilor de inimă și al accidentului vascular cerebral, precum diabetul, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, obezitatea și fumatul, cresc și riscul de demență vasculară.

Ce tipuri de demență vasculară există?

În funcție de mărimea, numărul și localizarea tulburărilor vasculare ischemice diferă:

  • demență multiinfarctă - apare atunci când arterele cerebrale sunt blocate, există multe atacuri cardiace extinse
  • demență în infarctele cerebrale unice - există leziuni ischemice mici, limitate
  • boala vaselor mici cu demență - leziuni ischemice datorate deteriorării vaselor cerebrale mici.

Care sunt simptomele demenței vasculare?

Simptomele demenței vasculare se pot dezvolta brusc, de exemplu după un accident vascular cerebral sau treptat, de exemplu în boala vaselor mici. Simptomele tipice ale demenței vasculare sunt, de exemplu:

Tulburări cognitive:

  • confuzie, dezorientare
  • capacitate redusă de concentrare
  • capacitate redusă de a analiza situația, de a face un plan, de a rezolva o problemă
  • dificultate în luarea unei decizii
  • tulburări de memorie
  • discurs amuzant
  • activitate mentală întârziată.

Tulburări de comportament:

  • depresie, apatie, anxietate
  • schimbări de personalitate
  • labilitate emoțională
  • întârzierea psihomotorie.

Se observă și simptome neurologice:

  • tulburarea mersului
  • incontinenta urinara

Cum este diagnosticată demența vasculară?

Următoarele contribuie la diagnosticul demenței vasculare:

  • istoric de accident vascular cerebral
  • manifestări clinice - mers mers afectat, căderi frecvente, incontinență urinară, modificări ale personalității, deficite cognitive
  • starea neurologică - examinarea reflexelor, a tonusului muscular, a coordonării
  • teste neuropsihologice
  • tomografie computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică a creierului
  • examenul neurosonografic al principalelor artere ale capului și ale arterelor cerebrale bazale.

Demența vasculară trebuie diferențiată de boala Alzheimer, demența mixtă, tumoarea frontală, hidrocefalia normotensivă etc.

Care este tratamentul demenței vasculare?

Nu există un tratament eficient pentru demența vasculară. Scopul terapiei este de a controla factorii de risc care contribuie la dezvoltarea demenței vasculare. De exemplu, menținerea valorilor normale ale tensiunii arteriale, colesterolului, zahărului din sânge, prevenirea coagulării crescute a sângelui. Tratament cu medicamente antihipertensive, antiplachete, antioxidanți, neuroprotectori, anticoagulanți.

Demența vasculară are un curs progresiv, dar procesul poate fi încetinit cu unele medicamente. Se utilizează, de exemplu: extract de Ginkgo Biloba, antagoniști de calciu, medicamente nootrope.

Alte tipuri de terapii sunt, de exemplu: fizioterapia, terapia ocupațională, terapia psihologică, care pot contribui la îmbunătățirea stării pacientului.

Prevenirea demenței vasculare

Prevenirea demenței vasculare este asociată cu prevenirea bolilor cardiovasculare și include: alimentație sănătoasă, menținerea unei greutăți corporale normale, renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool, controlul colesterolului, zahărului din sânge, hipertensiune arterială, prevenirea formării cheagurilor de sânge.