Pentru a începe să simți ceea ce este ascuns în umbra ta, fă o listă de calități pe care le urăști puternic la alții.

umbrite

Exersează cum să-ți găsești propriul proiecții.

Enumerați calitățile pe care le disprețuiți la alții.

Luați fiecare trăsătură și vedeți dacă este o calitate pe care ați demonstrat-o în trecut, o arătați în acest moment sau o puteți arăta în viitor. Nu trebuie să faceți nimic cu aceste informații. Prin studierea și recunoașterea acestor părți ale dvs., va avea loc integrarea.

Înțelegeți și realizați frica.

Un aspect proeminent al umbrei este frica. Sub fiecare frică conștientă se află o sursă de frică subconștientă. Fiecare frică este ca o mică persoană din tine care insistă să fie auzită.

Uneori, chiar dacă crezi că nu ai frici, viața ta este încă dominată de ele.

„Stresul”, de exemplu, este doar un cuvânt de cod pentru frică. De fiecare dată când sunteți „stresați”, ascultați ființele înfricoșătoare.

Când fricile tale se lipesc de pieptul tău, iar tu îi suprimi cu acte de curaj sau negare inutile, ei devin mai puternic.

Ne ținem temerile atât de strâns încât încep să devină parte a identității noastre. Începem să ne fie frică să scăpăm de ei, deoarece sentimentul poate fi ca și cum o parte din noi ar muri. Ne ținem temerile captive și chiar le justificăm spunând: „Sunt așa”.

Da nu uitămeste: nexistămeste frici, dar nu ar trebui să vă fie fricămeste! Nești mai mare decât temerile tale!

Calea spre eliberare de temerile noastre începe cu recunoașterea faptului că sunt acolo. „Frica numită este frică îmblânzită”. El descrie ce se întâmplă atunci când ne confruntăm cu frica. Dacă îl putem numi și înțelegem impactul său asupra noastră, va deveni ușor de gestionat și de depășit, nu nebun și imens.

Începeți prin a lua o foaie mare de hârtie și a scrie fiecare dintre temerile voastre.

Cele mari.

Cei mici.

Tot.

Chiar și cei despre care nu sunteți siguri, dar despre cine s-ar putea să vă confruntați. Fii specific. Continuă să scrii până ai epuizat, apoi mai găsești câteva. De îndată ce le vedeți listate pe hârtie, strângerea lor va începe să slăbească.

După ce v-ați enumerat temerile, luați una și studiați-o. Pe măsură ce explorați fiecare frică, întrebați-vă dacă este o frică pe care o aveți servește și tu ajută.

Temerile nși nevoie niubirea noastra. Cu cât îi recunoaște mai multmeste și acceptămei bine, cu atât mai puțin vor afecta viața nși.

Când găsiți pe listă o teamă care nu vă servește, permiteți-vă să o experimentați. De exemplu, dacă ești îngrozit să vorbești în fața unui public, imaginează-ți că ești în fața unui grup de oameni care te așteaptă să vorbești.

Simți frica și privește-te în același timp.

Observați senzațiile fizice pe care frica le provoacă în corpul dumneavoastră.

Simțiți fiecare emoție sau amintire din trecut care apare în mintea voastră.

Cu cât vă rezistați mai mult temerilor, cu atât mai mult vă vor dicta viața.

Următorul pas al acestui proces este să-ți crești frica.

Adică, încearcă cu adevărat.

De exemplu, imaginați-vă că oamenii din publicul dvs. râd și că nu puteți spune un cuvânt. Unii oameni se rostogolesc pe culoar cu râsete și nu poți nici să te miști, nici să vorbești pentru că ești îngrozit. Imaginați-vă că vă simțiți frica cât mai mult posibil. Lucruri ciudate se întâmplă când o faci.

Cu cât încerci mai multmeste de a întărim frica, cu atât slăbește mai mult.

Când încetăm să rezistăm ființelor noastre înfricoșătoare și le dăm expresie, ele încep să se dezintegreze.

Un exercițiu este să vă imaginați cel mai rău care s-ar putea întâmpla într-o situație deranjantă și să vedeți cum ați putea beneficia de acest potențial eșec.

Pentru a scăpa de o frică specifică, începeți cu „pașii copilului”.

Temerile apar atunci când simțim că nu putem face față unei situații. Cu cât avem mai multe resurse pentru a face față fricii, cu atât mai puțin ne va afecta viața.

Fii dispus să faci ceva pentru a-ți minimiza temerile.