Puls.bg | 2 iulie 2013

este

1. Echinococoză sau tenie canină.

Echinococoză (tenie canină) este o parazitoză focală zooantroponotică, care prezintă simptome în funcție de localizarea chisturilor cu care este caracterizată. Boala a fost cunoscută din cele mai vechi timpuri și a fost descrisă de mulți autori, inclusiv Hipocrate, Galen și Razes. Cu toate acestea, umanitatea nu a reușit încă să-și limiteze răspândirea și această problemă continuă să fie relevantă astăzi, în special în Bulgaria. Copiii sunt afectați cel mai adesea din cauza lipsei obiceiurilor de igienă stabilite, precum și a jocului frecvent cu solul și în gresii.

2. Ce cauzează echinococoza?

Această boală este cauzată cel mai adesea de Echinococcus granulosus, aparținând clasei de viermi plat - Cestoda, care are o lungime cuprinsă între 2,5 și 9 mm. La fel ca majoritatea infecțiilor parazitare, infecția cu acest tip de tenie are un ciclu complex. Pentru a-și desfășura ciclul de viață, parazitul are nevoie de o gazdă intermediară și finală. Gazdele finale sunt în majoritatea cazurilor prădători, a căror hrană principală este carnea diferitelor animale. De cele mai multe ori sunt câini domestici, lupi, vulpi și alții. ca cea mai comună gazdă finală în acest moment sunt câinii vagabonzi cărora nu le pasă de deparazitare.

Omul este o gazdă intermediară în ciclul de viață al echinococilor și unele dintre etapele larvare ale parazitului se dezvoltă în acesta. Există trei forme ale bolii:

  • echinococoză chistică - cea mai frecventă formă la om,
  • echinococoza alveolară,
  • echinococoza polichistică.


Infecția are loc prin mâinile contaminate sau prin ingestia de alimente și apă contaminate. Perioada de incubație variază de la 12 luni la un an.

Odată ajunși în intestin, echinococii pătrund în mucoasa intestinală și sunt transportați prin fluxul sanguin către ficat, unde pot afecta orice organ din corp. Cele mai frecvente locuri ale chisturilor echinococice la om sunt ficatul, plămânii și creierul. Atunci când un chist echinococic se rupe, se eliberează paraziți, care se răspândesc în țesutul înconjurător și duc la formarea de chisturi noi, iar în cazuri mai severe, se dezvoltă șoc anafilactic.

4. Ce simptome dezvoltă persoanele cu echinococoză?

Diagnosticul precoce al acestei boli este o problemă datorată perioadei lungi de timp, fără plângeri și simptome caracteristice. De obicei, tulburările cauzate de un chist echinococic și motivul pentru care începe examinarea unei persoane sunt legate de compresia structurilor vecine din corp - organe, vase de sânge sau nervi.


Diagnosticul diferențial include prezența malignității, abceselor sau tuberculozei.

5. Cum se pune diagnosticul?

Începe cu o conversație și examinare de către medicul curant. De asemenea, determină setul de studii care trebuie efectuate. Imagistica joacă un rol major în detectarea chisturilor echinococice. Include metode precum radiografia, ultrasunetele, imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) și tomografia computerizată (CT).

6. Care este tratamentul?

Tratamentul poate fi conservator și operativ, folosind cel mai adesea o combinație a ambelor abordări. Boala este gravă și trebuie tratată în timp util și adecvat.

  • Cura de droguriîn echinococoză se efectuează cu albendazol și durează 28 de zile, se utilizează la chisturi cu diametrul de până la 3 cm sau la pacienții cu chisturi multiple.
  • Tratament chirurgical reprezintă o îndepărtare radicală a formațiunii chistice. Există riscul de rupere a chistului în timpul operației, ceea ce duce la generalizarea echinococozei - răspândită în tot corpul.

7. Cum ne putem proteja?

Prevenirea constă în observarea o bună igienă personală și evitarea oricărui contact cu câinii vagabonzi. Copiii sunt deosebit de expuși riscului, deci trebuie să monitorizăm spălarea regulată a mâinilor înainte de a mânca, precum și spălarea fructelor și legumelor crude înainte de a mânca.

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.