În timpul tratamentului, este posibil să simțiți așa-numitele „efecte secundare” sau „toxicitate” ale tratamentului. Chimioterapia și radioterapia pot avea efecte secundare diferite. Din fericire, există diferite modalități de a face aceste efecte secundare mai ușoare și mai tolerabile. Îngrijorarea nu este necesară și trebuie să discutați cu echipa de tratament despre aceste reacții adverse. Adesea efectele secundare pot fi reduse cu medicamente sau modificări ale stilului de viață.

totul

Efecte secundare comune ale chimioterapiei

Chimioterapia este cea mai eficientă metodă de distrugere a celulelor canceroase care se divid rapid. Din păcate, medicamentele utilizate nu sunt selective și afectează și distrug celulele normale, în special cele care se înmulțesc rapid - de exemplu, foliculii de păr, mucoasa gurii și a tractului gastro-intestinal, celulele măduvei osoase. Efectele secundare variază considerabil în funcție de tipul și combinația de medicamente utilizate, precum și de sensibilitatea pacientului însuși. Efectele secundare pot fi ușoare sau severe. Unele dintre cele mai frecvente efecte secundare sunt:

PRODUCȚIA REDUSĂ DE CELULE SÂNGE: globulele roșii, globulele albe și trombocitele sunt produse în mod constant de măduva osoasă.

MIELOSUPRESSION (supresia măduvei osoase) este un termen utilizat în cazurile în care chimioterapia afectează capacitatea măduvei osoase de a produce o cantitate normală de celule sanguine.

ANEMIE este un termen folosit atunci când există o producție redusă de celule roșii din sânge și hemoglobină (conținut de celule roșii din sânge) în mielosupresie. Cu anemie, pacientul se simte epuizat. Anemia ușoară până la moderată este un rezultat așteptat în majoritatea schemelor de chimioterapie și nu necesită tratament. În cazul anemiei severe cu regimuri de chimioterapie agresivă, este recomandabil să întrebați medicul dacă utilizarea unui factor de creștere, cum ar fi eritropoietina, este adecvată în cazul particular. Eritropoietina stimulează măduva osoasă pentru a produce celule roșii din sânge. În anemia severă, transfuzia de concentrat de eritrocite (transfuzie de sânge) este, de asemenea, posibilă pentru a crește nivelul globulelor roșii din sânge.

NEUTROPEANE este un termen folosit atunci când mielosupresia duce la scăderea neutrofilelor - principalii reprezentanți ai globulelor albe din sânge. Deoarece neutrofilele joacă un rol important în combaterea infecțiilor, numărul scăzut de neutrofile poate duce la infecții severe, chiar în pericol, care necesită spitalizare și antibiotice. De asemenea, dacă numărul absolut de neutrofile este scăzut, medicul poate reduce doza unui medicament sau poate anula cursul pentru a evita dezvoltarea infecției. Infecția este adesea însoțită de febră. Alte simptome includ frisoane și transpirații nocturne.

SFATURI PRIVIND INFECȚIA:

Spuneți imediat echipei de tratament dacă aveți: temperatură mai mare de 38,0 C, frisoane, dureri în gât, erupție cutanată, diaree, roșeață, umflături sau erupții cutanate în jurul plăgii.

Pentru a preveni și controla neutropenia, medicul dumneavoastră vă va verifica numărul de celule albe din sânge și neutrofile înainte și după fiecare ciclu de chimioterapie. Dacă din cauza neutropeniei este imposibil să se administreze doza prescrisă de chimioterapie, este posibil să se prescrie medicamente precum Filgrastim sau Sargramostim (Filgrastim; Sargramostim; Neupogen; Granocyte), care stimulează măduva osoasă să producă celule albe din sânge. Aceste medicamente reduc durata și severitatea neutropeniei. Prin prevenirea scăderii globulelor albe din sânge, aceste medicamente ajută la menținerea dozei și a ciclurilor de chimioterapie. Antibioticele sunt uneori prescrise pentru a preveni infecția.

TROMBOCITOPENIA este o expresie utilizată atunci când trombocitele (trombocitele) sunt prea scăzute. Trombocitele ajută sângele să înceapă să se coaguleze la sângerare, astfel încât trombocitele scăzute pot provoca vânătăi, sângerări din nas sau gingii sau sângerări fără vătămări anterioare (sângerări spontane). Concentratele de trombocite pot fi transfuzate pentru a preveni aceste complicații.

PIERDEREA PARULUI: pentru mulți pacienți, căderea părului (alopecia) este un efect secundar îngrijorător al chimioterapiei. Subțierea sau căderea părului pot apărea oriunde, inclusiv scalpul, sprâncenele, genele, brațele, picioarele sau pelvisul. Intensitatea variază, în funcție de sensibilitatea individuală și de medicamentele utilizate, de la căderea completă a părului până la subțierea.

Căderea părului apare de obicei la două până la trei săptămâni după începerea tratamentului. Căderea părului este temporară și parul normal apare după tratament, iar părul poate fi diferit ca culoare și textură în comparație cu înainte de chimioterapie.

SFATURI PENTRU A TRATA PIERDEREA PĂRULUI:

  • Uscați-vă ușor părul cu un prosop în loc să-l frecați;
  • Folosiți o perie moale sau pieptene cu dinți mari;
  • Evitați să folosiți fiare de călcat, prese sau uscătoare de păr;
  • Evitați vopsirea sau permearea;
  • Folosiți o perucă, eșarfă, turban sau pălărie moale din bumbac;
  • Evitați expunerea scalpului la lumina directă a soarelui;

GREAȚĂ ȘI VĂRSĂTURI: Chimioterapia poate provoca greață sau vărsături, care variază în funcție de sensibilitatea individuală și de medicamente. Medicamentele care suprimă greața și vărsăturile se numesc antiemetice. Acest grup de medicamente include corticosteroizi (Prednisolon; Metilprednisolon; Dexametazonă), medicamente care stimulează peristaltismul (Metoclopramidă (Degan; Reglan; Cerucal)) și cele care blochează eliberarea serotoninei (Ondansetron (Zofran)); Granisetron; Palonosetron). Greața începe de obicei în ziua chimioterapiei, dar poate începe câteva zile mai târziu. Medicul dumneavoastră vă poate prescrie antiemetice care vor bloca parțial sau complet greața și vărsăturile.

SFATURI PENTRU TRATAREA GRAȘELOR ȘI VĂMĂTURILOR:

  • Mănâncă terci lichid înainte de chimioterapie, evită alimentele nedigerabile;
  • Evitați alimentele prea calde sau reci, de asemenea, cele care sunt prea dulci sau picante;
  • Mănâncă adesea porții mici de alimente, nu cantități mari deodată;
  • Evitați mirosurile ascuțite și intruzive, ventilați aerul din camera în care vă aflați;
  • Luați sau solicitați să vi se administreze medicamentul prescris înainte de chimioterapie; Când vomați, furnizați suficiente lichide pentru a evita deshidratarea;

TULBURARE: poate fi un efect secundar al chimioterapiei. Deoarece majoritatea diareei nu este severă, singurul lucru important de reținut este să obțineți lichide pentru a preveni deshidratarea. Spuneți medicului dumneavoastră dacă aveți sânge în scaun sau diaree și febră.

SFATURI PENTRU A EVITA DESIDRATAREA ÎN DIARREE SAU VĂMĂTURI:

  • Bea multe lichide (2-3 litri pe zi);
  • Aveți grijă la semnele de deshidratare - pielea uscată și membranele mucoase, scăderea cantității de urină, leșin și amețeli la ridicarea picioarelor;
  • Evitați produsele lactate și alimentele care conțin fibre, care pot agrava diareea;
  • Consumați banane și alte alimente care conțin potasiu (întrebați-vă medicul dacă aceste alimente vă vor afecta medicamentele);
  • Luați medicamentele prescrise de medicul dumneavoastră în mod regulat și anunțați-l dacă apare diaree;

ALTE AFACERI PE MUCOUSUL ORAL: mucoasa bucală poate deveni roșie, inflamată sau ulcerată în timpul chimioterapiei. Termenul folosit pentru aceasta este mucozita. De asemenea, este posibil ca mucoasa să se infecteze cu bacterii, viruși sau ciuperci. Dacă aveți dureri în gât, spuneți medicului dumneavoastră. Dacă judecă, un tampon de gât poate fi luat pentru a testa infecția.

SFATURI PENTRU TRATAREA INFLAMĂRII MUCOZEI ORALE:

  • Mențineți o igienă orală bună, folosiți o periuță de dinți moale și pastă de dinți care nu conține substanțe abrazive. Folosiți o cremă hidratantă pentru buze;
  • Evitați utilizarea apei de gură care conține alcool;
  • Evitați citricele și sucurile;
  • Evitați alimentele picante;
  • Consumați alimente moi pentru a evita rănirea cavității bucale în timpul chimioterapiei;
  • Evitați utilizarea aței dentare dacă numărul de sânge este scăzut;

SCHIMBAREA GUSTULUI: unii pacienți experimentează o schimbare a gustului alimentelor și băuturilor în timpul chimioterapiei. Alimentele similare au uneori un gust diferit sau gustul unor alimente nu este la fel de puternic. Unii pacienți pot avea un gust metalic în gură. Aceste reacții adverse sunt temporare și dispar de obicei după chimioterapie.

OBOSEALĂ: Oboseala este un efect secundar obișnuit al chimioterapiei și de obicei dispare după ce se termină. Uneori poate dura săptămâni sau luni până când dispare complet. Oboseala severă și slăbiciunea pot fi, de asemenea, un semn de anemie. Dacă medicul decide, poate transfuza concentrat de eritrocite sau poate aplica factor de creștere (eritropoietină).

SFATURI PENTRU TRATAREA FATIGII:

  • Păstrați un jurnal cu privire la ce oră a zilei sunteți cel mai viabil sau ce vă energizează. Acest lucru vă va ajuta să vă planificați rutina zilnică;
  • Întreabă pentru ajutor! Acest lucru este dificil pentru mulți oameni, dar îl puteți accepta în siguranță dacă cineva vă oferă ajutor cu lucruri pe care nu le puteți face singuri. Mulți membri ai familiei sau prieteni ar fi bucuroși să vă ajute!
  • Mențineți activitatea fizică! Dacă medicul spune că nu există contraindicații, puteți efectua exerciții adecvate. O plimbare ușoară este energizantă și se recomandă o plimbare de jumătate de oră pe zi;
  • Odihna și somnul în timpul chimioterapiei sunt importante, dar încercați să nu exagerați. Mulți pacienți găsesc un pui de somn pentru a face față oboselii, dar la alții duce la tulburări de somn noaptea. Dacă aveți probleme cu somnul noaptea, discutați cu medicul dumneavoastră;

ALTE EFECTE ADVERSE:

Unele dintre efectele secundare ale chimioterapiei sunt tusea, agravarea funcției pulmonare sau cardiace, erupții cutanate, slăbiciune. Unele medicamente pot provoca disfuncții ale nervilor periferici (așa-numita neuropatie periferică). Afectarea funcției nervoase poate duce la constipație sau furnicături și amorțeală de la picioare și picioare. Pacienții cu chimioterapie prezintă un risc crescut de a dezvolta diferite infecții (de exemplu, herpes zoster). Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți simptome neobișnuite care vă deranjează.

EFECTE ADVERSE ALE TERAPIEI DE RADIARE

Radioterapia este nedureroasă și nu va dăuna oamenilor din jurul tău, dar uneori duce la unele efecte secundare. Aceste efecte secundare depind de locul iradierii, iar reclamațiile provin de la organele afectate de iradiere.

PIERDEREA GUSTULUI ȘI APETITULUI: adesea în timpul radioterapiei se poate dovedi că alimentele pe care le consumai nu mai sunt apetisante pentru tine. Cu toate acestea, mâncarea te va ajuta să te simți bine mai repede și te va încărca cu energie. Consumul de porții mici mai des poate fi mai confortabil decât consumul a două sau trei mese pe zi în porții mari.

GURĂ USCATĂ: tulburarea temporară a producției de salivă în timpul radioterapiei duce la uscarea gurii. Condiția se numește xerostomie. Deoarece saliva conține substanțe care inhibă dezvoltarea bacteriilor, menținerea igienei orale este importantă.

Durere de gât: dacă gâtul, gâtul sau pieptul sunt iradiate cu radioterapie, pot apărea tuse, gură uscată, greață, dureri la înghițire. Aceste efecte secundare dispar odată cu sfârșitul tratamentului. Mănâncă alimente ușoare, ușor de digerat. Mănâncă des, porții mici. Evitați alimentele iritante, tari și condimentate. În caz de mucozită severă, consultați medicul pentru a vă prescrie suplimente alimentare lichide gata preparate.

REACȚII PIELELE: este posibil să nu existe roșeață, descuamare și durere a pielii (ca în cazul arsurilor solare). Aceste plângeri dispar de obicei în câteva săptămâni. Nu expuneți pielea la lumina directă a soarelui. Zonele iradiate au nevoie de protecție solară chiar și după terminarea radioterapiei. Purtați haine confortabile sau o pălărie și folosiți protecție solară (SPF 15 sau mai mare) dacă trebuie să vă expuneți la soare.

GREAŢĂ: pacienții pot prezenta greață și vărsături, în special atunci când sunt iradiați în zona abdominală. Pentru a rezolva problema, consultați „Greață și vărsături în timpul chimioterapiei”.

Pierderea părului și oboseala: vezi secțiunea de chimioterapie de mai sus.

Persoanele care trăiesc cu limfom pot avea dureri din cauza bolii în sine atunci când procesul afectează oasele, nervii sau diferite organe. Durerea se poate datora și tratamentului sau procedurilor și testelor (cum ar fi biopsia măduvei osoase). Durerea poate fi acută (severă și de scurtă durată) sau cronică (ușoară sau severă și de lungă durată). Dacă durerea persistă, lăsată netratată, aceasta duce la iritabilitate, depresie și lipsa tonusului.

Este important să știți că nu este nevoie să trăiți în durere, iar echipa de tratament vă va ajuta să faceți față durerii. S-au înregistrat mari progrese în tratarea durerii și înțelegerea mecanismului de acțiune al medicamentelor. Păstrarea unui jurnal al naturii durerii, a duratei, a apariției sale în timp și a senzației sale va ajuta medicul să pregătească un plan pentru tratamentul său.