Sudanul, o țară de 43 de milioane de locuitori situată la răscrucea dintre Africa și Orientul Mijlociu, are o șansă de aur de a stabili o guvernanță democratică. Dar această șansă i se ia. Nicio expresie de simpatie sau dezaprobare nu a funcționat după rapoartele despre 100 de persoane ucise de forțele de securitate luni de protestatari civili și sute de răniți. Ordinând paramilitarilor să deschidă focul, Consiliul militar de tranziție a făcut o încercare hotărâtă de a perpetua tocmai acest despotism pe care participanții la protestele de o lună de zile încercau să-l distrugă. Occidentul trebuie să se pronunțe puternic în apărarea protestatarilor, să forțeze junta să renunțe la putere și să impună sancțiuni celor care au comis masacrul.

care condus

Potrivit rapoartelor din Khartoum, forțele de securitate au deschis focul nu numai asupra protestului de masă în fața sediului armatei, ci și în alte locuri din oraș, inclusiv în spitale, unde răniții au solicitat ajutor medical. O organizație medicală a spus că, pe lângă cele 60 de uciși în masacru, 40 de cadavre au fost scoase din apele Nilului, care au fost luate de forțele de securitate. Împușcăturile au avut loc pe fondul unor discuții stânjenite între consiliul militar, care a preluat funcția după ce a demis pe 11 aprilie liderul autoritar de multă vreme al Sudanului, Omar Hassan Bashir, și protestatarii care au condus un val de frustrare declanșat în decembrie în legătură cu creșterea prețurilor.

Consiliului militar trebuie să i se spună, tare și clar, că restul lumii nu va recunoaște un guvern care a ajuns la putere sub botul armelor. Aceștia trebuie informați că nu se va oferi niciun ajutor financiar Sudanului, care, sub conducerea generalilor, a luat același drum dezastruos ca și cleptocrația de treizeci de ani a lui Bashir. Trebuie impuse sancțiuni celor care au condus masacrul de la Khartoum. Ar putea începe cu Forțele de sprijin rapid, un grup paramilitar comandat de generalul locotenent Mohamed Hamdan Dagalo, cunoscut și sub numele de Hemeti. Sub comanda sa se aflau înfricoșatele miliții Janjaweed, care au terorizat regiunea Darfur și alte provincii, arzând și jefuind sate întregi.

În ultimii cinci ani, Bashir a adus generalul și forțele sale la Khartoum și i-a făcut parte oficială a armatei. Dagalo, care este acum al doilea om din consiliul militar, a realizat probabil că, dacă stăpânirea civilă va ajunge la putere în Sudan și va fi instituită democrația, Curtea Penală Internațională ar putea emite un mandat de arestare împotriva sa pentru atrocitățile din Darfur. CPI îl caută deja pe Bashir sub acuzația de crime împotriva umanității.

Negocierile pentru guvernarea civilă par să fi eșuat forțele paramilitare. Comandanții lor au primit sprijin din partea conducătorilor autocrați din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Egipt. Modelul generalilor dictatoriali și al monarhilor tirani nu ar trebui repetat în Sudan.

Tăcerea președintelui Trump asupra Sudanului este asurzitoare și revelatoare. Statele Unite, Marea Britanie și Norvegia au emis o declarație comună prin care condamnă masacrul și solicită o tranziție la stăpânirea civilă, iar consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, John Bolton, a scris pe Twitter că împușcătura neprovocată este „dezgustătoare”. Dar nu au spus nimic despre sancțiunile împotriva juntei dacă aceasta a rămas la putere. Deși protestatarii s-au dovedit rezistenți, nu au reușit singuri. Speranțele lor nu ar trebui să fie spulberate de satisfacție și indiferență în străinătate.