marea

Marea Moartă, cel mai sărat corp din lume, cunoscut pentru efectele sale benefice ale mineralelor, ar putea deveni o baltă, o victimă a activității umane și a conflictelor regionale, ceea ce creează obstacole în calea măsurilor de conservare. Nivelul mării, care se află la cel mai scăzut nivel al pământului, scade cu un metru pe an, iar țărmul său s-a retras cu mai mult de un kilometru de la uscat, spun experții. Marea Moartă, o destinație turistică de primă clasă, riscă să se usuce după 2050. „Acest lucru este foarte grav și nimeni nu face nimic pentru a-l salva” din cauza lipsei de cooperare din cauza conflictului israeliano-palestinian., spune Duraid Mahasneh, hidrolog și fost director al Serviciului Valea Iordanului la Ministerul Gospodăririi Apelor și Irigațiilor.

Nivelul lacului sărat, care în anii 1960 era cu 395 metri mai mic decât nivelul mării, este acum cu 422 metri sub nivelul respectiv, potrivit Asociației Prietenii Pământului, din Orientul Mijlociu. În primul rând, acest proces se datorează devierii apei. Din anii 1960, Israel, Iordania și Siria au început să devieze apa din râul Iordan, un afluent major al Mării Moarte și au capturat deja 95 la sută din total în scopuri agricole și industriale. Israelul este responsabil pentru 60% din captarea apei.

Situația este agravată de scăderea nivelului apelor subterane, care alimentează și lacul sărat, iar sătenii lipsiți de apa râului refuză să sape fântâni. Industria și turismul exacerbează și mai mult problema, iar schimbările climatice afectează precipitațiile într-una dintre cele mai uscate țări din lume. Israelul, ca și Iordania, a înființat site-uri uriașe de evaporare pentru a produce fosfat, iar hotelurile de cinci stele se înmulțesc pe malul Mării Moarte. Potrivit lui Duraid Mahasneh, salvarea acestei mări, intercalată între Iordania, Israel și Cisiordania, este o problemă regională, dar și internațională, având în vedere importanța sa istorică, de mediu și geografică.

Cu toate acestea, Iordania a fost singura care a implementat prima parte a proiectului de salvare de 2 miliarde de dolari pentru devierea apei de la Marea Roșie la Marea Moartă, deoarece are prea multe nevoi de apă și nu mai poate aștepta ca partenerii planificați să se alăture 2005. proiect - Israel și Autoritatea Palestiniană. Pe termen lung, ideea este de a crea un canal de 200 km pentru a pompa două miliarde de metri cubi pe an, ceea ce va salva Marea Moartă, dar și pentru producția de energie electrică și apă potabilă. Cu toate acestea, proiectul este controversat. Experții se tem că, în loc să picteze sprâncenele, ochii vor fi străpunși și compoziția chimică unică a lacului sărat va fi afectată iremediabil.

„Vorbim despre două ecosisteme diferite și sensibile”, a spus Munket Mehiyar, directorul Asociației Prietenii Pământului, Orientul Mijlociu, care dorește să fie explorate alte rute. Un studiu de impact finanțat de Banca Mondială este în prezent în curs de desfășurare, iar ministrul iordanian de mediu Khalid Irani face presiuni pentru rezultate. Pagubele sunt semnificative. Craterele uriașe apar pe malul Mării Moarte, sculptate din apă proaspătă în învelișul de sare lăsat de marea care se retrage. „Un crater mi-a distrus ferma în urmă cu zece ani”, a spus Itzat Hanazreh, un sătean în vârstă de 42 de ani, care stătea în fața unei găuri adânci de 40 de metri. „Vom face apel la țările dezvoltate să aloce mai multe resurse pentru salvarea Mării Moarte” în timpul summitului climatic de la Copenhaga de luna viitoare, a subliniat Iranul.