care afectează

Comportamentul terapeutic la pacienții spitalizați.

A modificat COVID-19 manifestarea clinică și comportamentul terapeutic al pacienților cu boli cardiovasculare? Riscul de infecție virală severă și fatală este același la toate sau natura specială a SARS-CoV-2 potențează doar patologia specifică prezentă? La cinci luni de la apariția primei pneumonii atipice COVID-19 în Wuhan, știința medicală poate răspunde acum la toate Cum și de ce?

Adevărul este că virusul SARS-CoV-2 a pus întreaga comunitate medicală la încercare și a crescut riscul. O serie de specialități au restrâns periferia activității stereotipice de la „9 la 5” și s-au concentrat non-stop pe acele câmpuri de „micro” daune severe care au afectat întreaga macro-lume în care trăim.
Și asta a împins medicina înainte.

Este clar că nu vom vorbi despre COVID-19 în trecut. Cu toate acestea, orice încercare de întrebări generalizate duce la speculații și la răspunsul generalizat - Depinde! Pentru a cunoaște COVID-19, trebuie să îl abordăm contextual, concret și precis.

Contextul subiectului discutat în acest material este o conferință web dedicată COVID-19 și GCC, inițiată de DKB. Întrebări către Dr. Vasil Traikov sunt specifice și se referă la tema prezentată de acesta pentru comportamentul terapeutic în aritmii în cursul infecției cu COVID. Și precizia este în răspunsurile sale, rezumând o mulțime de date și rezultate clinice.


Dr. Vasil Traikov, șeful Departamentului de Electrofiziologie Invazivă și Pacemaking, Acibadem City Clinic Tokuda Hospital

COVID-19 este o cauză independentă a aritmiilor primare la persoanele care nu sunt împovărate cu BCV?

La persoanele sănătoase, virusul poate provoca aritmii, dar indirect - dacă provoacă miocardită, care la rândul său poate duce la aritmii. Acest lucru apare de obicei în cazuri mai severe de infecție.

Care sunt aritmiile care într-o situație de pandemie necesită tratament spitalicesc?

În general vorbind, toate aritmiile care sunt asociate cu manifestarea instabilității hemodinamice sau a simptomelor subiective foarte pronunțate necesită spitalizare. Ideea este că COVID-19 este o infecție care are potențialul de afectare a inimii, care în sine este asociată cu manifestarea aritmiilor, inclusiv a celor care pun viața în pericol. Adică trebuie să fim deosebit de atenți la toți pacienții care sunt afectați de această infecție. În general, însă, principiile pentru tratamentul aritmiilor la acești pacienți nu diferă de cele recomandate de liniile directoare adoptate în Europa și în lume.

Pot simptomele independente ale coronavirusului, cum ar fi febra, hipoxia etc. pentru a potența manifestările fibrilației/flutterului atrial?


Da, de fapt, acestea sunt câteva dintre principalele mecanisme prin care apar aritmiile în timpul infecției. Pacienții cu antecedente de aceste aritmii pot avea o exacerbare tocmai datorită manifestării febrei, hipoxiei, diselectrolitemiei și a tonusului adrenergic crescut.

Recent, s-a vorbit mult despre un risc trombotic crescut la pacienții din unitatea de terapie intensivă. Acest lucru se datorează unei modificări a coagulării sau este, de ex. în accident vascular cerebral, deteriorarea persoanelor cu FA?

Există dovezi că infecția cu COVID-19 modifică coagularea și predispune la tromboză. Acest lucru s-ar traduce într-un risc trombotic crescut, care este independent sau mai degrabă complementar cu cel al pacienților cu FA.

Când este necesară o modificare a terapiei antiaritmice a pacientului pentru a include o combinație clorochină/azitromicină? Care este locul amiodaronei, care este medicamentul ales pentru o serie de aritmii?

La inițierea acestei terapii, pentru care nu avem de fapt dovezi ale beneficiului (au existat chiar dovezi contrare), trebuie avut în vedere faptul că prezintă riscul prelungirii intervalului QT. Din acest motiv, este adecvat să se reconsidere restul terapiei pacienților, în principal în ceea ce privește administrarea altor medicamente care afectează acest interval. Recomandările sunt de a opri, dacă este posibil, toate celelalte medicamente care îl afectează. Amiodarona își are locul său, dar cu condiția respectării celor de mai sus. Este implicat în tratamentul FA în cursul infecției, precum și în tratamentul anumitor tipuri de aritmii ventriculare.

Cum se previne tahicardia ventriculară polimorfă în infecția COVID în contextul lungimii intervalului QT?

Pacientul trebuie monitorizat îndeaproape pentru aritmii ventriculare. Intervalul QT trebuie monitorizat în mod regulat. Toate perturbările nivelurilor serice de electroliți trebuie corectate. Există și alte măsuri care sunt descrise în mod clar în liniile directoare publicate de asociațiile majore de cardiologie.

Și infectarea COVID afectează echilibrul electroliților?

Da, în multe cazuri (în special grave) se observă diselectrolitemii, care sunt cauzate de diverși factori, dar nu direct de virus.

De ce este atât de importantă estimarea intervalului QT?

Acest interval arată timpul pentru care începe și se termină activarea electrică a miocardului ventricular. Când este prelungit, există posibilitatea apariției torsadei-de-puncte de tip tahicardie ventriculară polimorfă, care pune viața în pericol. Acest lucru se datorează faptului că diferite straturi miocardice au durate diferite de activare electrică. În condițiile intervalului QT prelungit, această diferență se adâncește și duce la o eterogenitate electrică pronunțată, care la rândul său contribuie la manifestarea aritmiei descrise mai sus.

Care este mecanismul prin care febra poate provoca o „furtună electrică” și care sunt cazurile cele mai riscante?

Mecanismele sunt complexe, dar cei mai riscanți în aceste cazuri sunt pacienții cu așa-numitele. Sindromul Brugada, care este o boală congenitală care afectează canalele ionice ale celulelor inimii. La el, febra duce la manifestarea instabilității electrice și la potențialul aritmiilor ventriculare care pun viața în pericol. Prin urmare, la acești pacienți, febra trebuie tratată foarte agresiv.

În cazul tahicardiei ventriculare polimorfe catecolaminergice în condițiile COVID-19, care sunt riscurile consumului de adrenalină?

În această boală, orice creștere a tonusului sistemului nervos simpatic (SNA) duce la o adâncire a aritmiilor ventriculare și la un risc crescut de fibrilație ventriculară. Adrenalina ar face exact asta - pentru a imita o creștere a tonului SNA.

Anelia Nikolova
Fotografii: V. Traikov, arhiva personală