este utilizat

Ardeiul negru este o plantă târâtoare veșnic verde, ale cărei fructe sunt utilizate pe scară largă ca condiment. Se obține din fructele roșii uscate fermentate ale plantei. Ardeiul alb se obține din fructele coapte uscate și decojite. Gustul piperului negru se datorează substanței piperină.

Ardeiul alb diferă doar prin faptul că este preparat din fructe coapte. Uneori, totuși, se prepară din piper negru uscat prin îndepărtarea cojii exterioare. Nu este la fel de picant ca negrul, dar are un gust mai pur.

Se crede că ardeiul negru provine din India și este folosit de mai bine de 4.000 de ani. În Evul Mediu, arabii au comercializat piper negru pe piața lucrativă a condimentelor indiene. Era atât de scump, încât era adesea folosit ca garanție sau chiar monedă. Prețul său excesiv în Evul Mediu a fost unul dintre stimulentele care i-au determinat pe portughezi să caute o rută maritimă către India. Astăzi, ardeiul negru reprezintă un sfert din comerțul cu condimente din lume.

Pe lângă gătit, piperul negru este utilizat în diferite formule pe bază de plante. Ca aditiv la curcuma contribuie la creșterea potenței. Uleiul de piper aromatic este utilizat în aromoterapie. Planta are efect antispastic, laxativ, încălzitor, antioxidant, vasodilatator, activează digestia, acționează ca un afrodiziac.

Ardeiul negru este utilizat în scopuri medicinale în următoarele boli și condiții:

  • răceli;
  • tuse;
  • gripa;
  • gută;
  • indigestie;
  • sindromul colonului iritabil;
  • constipație;
  • dispepsie atonică;
  • dificultate de concentrare;
  • durere de cap;
  • artrita reumatoida;
  • greaţă;
  • lupus.

În concentrații mari, uleiul de piper negru poate provoca inflamații și roșeață a pielii.