pentru

Rolul părintelui pentru un comportament alimentar nesănătos la copii

Factorii care influențează cel mai semnificativ comportamentul alimentar în copilărie sunt familia, colegii, societatea, mass-media și tipul de mâncare oferită. Cel mai important rol în stabilirea și promovarea unui comportament alimentar sănătos la un copil îl joacă mediul familial care îl înconjoară. Introducerea copilului de la o vârstă fragedă la diferite gusturi și arome promovează alimentația sănătoasă și preferințele nutriționale în viitor.

Obiceiurile alimentare ale părinților și strategiile alimentare sunt decisive pentru comportamentul alimentar al copilului și alegerea modelului său de alimentație, precum și pentru satisfacția sau nemulțumirea față de greutate și corp. Părinții trebuie să ofere alternative de alimentație sănătoasă și, în același timp, sunt un bun model. În această privință, programele de prevenire a tiparelor alimentare alternative în rândul copiilor ar trebui să se adreseze în primul rând părinților înșiși.

Alimentația sănătoasă a copiilor este crucială pentru dezvoltarea lor fizică și mentală normală și pentru starea sistemului lor imunitar. Este, de asemenea, o parte importantă a prevenirii bolilor cronice netransmisibile, motiv pentru care este necesar să se dezvolte obiceiuri alimentare sănătoase la o vârstă fragedă. Părinții joacă un rol cheie în acest proces. Comportamentul lor alimentar devine un punct de reper, un exemplu de urmat de copii. Nutriția optimă combinată cu activitatea fizică regulată contribuie la menținerea unei greutăți corporale normale - o condiție prealabilă importantă pentru ca copiii să crească cu încredere.

MODELE ALTERNATIVE DE ALIMENTE

Acest nume include o varietate de practici alimentare care diferă semnificativ de principiile general acceptate ale alimentației sănătoase. Cel mai frecvent motiv pentru urmarea unei diete alternative în copilărie este dorința de a obține o greutate corporală mai mică sau de a atrage atenția. De obicei, copiii copiază diete alternative din mediul lor cel mai apropiat (prieteni, părinți) sau din mass-media (internet, televiziune etc.), fără însă să realizeze riscurile și contraindicațiile acestor diete la adolescenți. Este îngrijorător faptul că limita de vârstă la care se practică tiparele de alimentație riscante în rândul copiilor scade brusc.

Există diferite forme alternative de nutriție care pot avea doar un efect temporar asupra greutății, dar prezintă un risc serios pentru creștere, dezvoltare și sănătate. Cele mai frecvente diete alternative practicate de adolescenți sunt: ​​dieta ketogenică (bogată în grăsimi sau bogată în proteine); vegetarianism (inclusiv veganism și mâncare crudă); mese separate; post (mâncare intermitentă). Consecințele observate la copii includ malnutriția, nutriția compensatorie (hiperfagia) sau dieta dezechilibrată cu dezvoltarea unor deficiențe nutriționale. Consecințele se extind la sfera funcționării mentale. Practicanții nutriției alternative sunt adesea nemulțumiți de greutatea și forma corpului, sunt iritabili, instabili din punct de vedere emoțional și au o stimă de sine mai mică.

ROLUL FAMILIEI

Un mediu familial bun este crucial pentru prevenirea tiparelor alimentare alternative la copii. Incidența dezordinilor alimentare este mai mică la familiile care mănâncă împreună și în care sunt discutate preocupările legate de greutate. Comportamentul alimentar nesănătos crește riscul declanșării tulburărilor alimentare. Sondajul național privind comportamentul alimentar al populației din Bulgaria pentru perioada 2011-2014 a constatat o frecvență ridicată a persoanelor cu risc crescut de tulburări de alimentație (28,8%) - atât fete (în medie 30,5%), cât și% băieți), în special la nivelul vârsta de 14-18 ani (în medie 35,3%). Atât copiii supraponderali (în medie 31%), cât și cei cu greutate normală (în medie 25,2%) prezintă un risc crescut de tulburări alimentare, iar fetele subponderale (25%) sunt, de asemenea, expuse riscului pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani. Atacurile de hiperfagie necontrolată sunt cele mai frecvente simptome ale unei tulburări alimentare la toate grupele de vârstă studiate la ambele sexe. O proporție semnificativă de copii, chiar și cei cu greutate normală, vor să fie mai subțiri. Rezultatele arată că comportamentul alimentar al copiilor bulgari ar putea fi definit ca riscant. Nevoia de prevenire la diferite niveluri este evidentă.

Obiceiurile alimentare ale părinților sunt cei mai importanți factori determinanți ai comportamentului copilului și ale alegerilor alimentare. Părinții trebuie să ofere alternative alimentare sănătoase și, în același timp, sunt un bun model. Programele de prevenire a tulburărilor alimentare și dietele alternative ar trebui să se adreseze în primul rând părinților.

Părinții joacă rolul de mentori, influențând cunoștințele și alegerile nutriționale ale copiilor lor. Aceștia trebuie să fie instruiți în promovarea moderației și concentrarea asupra alegerilor de alimentație sănătoasă, mai degrabă decât pe modele alimentare restrictive.