Murtaza Hussein Ultima modificare pe 24 martie 2016 la 18:44 8573 26

Cel mai recent

Murtaza Hussein este jurnalist și analist politic concentrându-se pe drepturile omului, politica internațională și probleme culturale. Materialele sale au fost publicate în New York Times, The Guardian și alte publicații importante. Publicăm o traducere completă a articolului său de pe site-ul The Intercept, fără abrevieri.

final

Un buletin informativ care circulă după sângeroasa tentativă de asasinat a Statului Islamic la Paris în noiembrie dezvăluie intențiile grupului de a efectua atacuri mortale, precum cel de la Bruxelles - în mare parte slăbind unitatea continentului și epuizarea economică a țărilor europene.

Mai multe despre acest subiect

Comunitate

Comunitate

Politică

Buletinul al-Naba precizează că „lovitura de stat de la Paris a creat o situație de instabilitate în țările europene, care va avea un efect pe termen lung”. Sunt așteptate, cum ar fi „slăbirea coeziunii europene, inclusiv cererile de abrogare a acordului Schengen, care permite călătoria gratuită în Europa fără puncte de control” și afirmă că „măsurile de securitate vor costa zeci de milioane de dolari” și între În Franța și Belgia vor exista acuzații reciproce de încălcări ale securității.

Aceeași parte a buletinului spune că „starea generală de neliniște” creată de terorism va duce la o scădere a turismului și la noi restricții de călătorie, costând țările UE deja defavorizate din punct de vedere economic „zeci de miliarde de dolari”.

În această listă unică, buletinul amestecă fapte din urma atacurilor de la Paris cu previziuni pentru viitor. Cel puțin unele dintre aceste predicții s-au împlinit. La începutul acestui an, mai multe țări europene au anunțat creșteri semnificative ale bugetelor lor pentru apărare, analiștii preconizând o creștere de până la 50 de miliarde de euro pe întreg continentul până în 2019. Indicațiile privind închiderea frontierelor europene, care existau înainte de atacurile de la Paris, au crescut în lunile care a urmat.

Propaganda statului islamic împotriva Uniunii Europene în urma celor întâmplate la Paris pare deosebit de relevantă după atacul din această săptămână la Bruxelles, capitala UE și locația sediului NATO. Deși autoritățile locale afirmă că nu au legat încă direct cele două atacuri, Statul Islamic și-a asumat responsabilitatea atacului sângeros într-o declarație despre care oficialii americani spun că este autentică.

"Deoarece ISIL înțelege că nu poate concura militar, ei urmăresc o strategie care urmărește să dreneze forțe mai mari din punct de vedere economic și politic", a declarat Amarnat Amarasingham, profesor de extremism la Universitatea George Washington.

O astfel de strategie a fost bine descrisă în 2004 de liderul Al Qaeda, Osama bin Laden, care a susținut că atacul din 11 septembrie a avut drept scop implicarea Statelor Unite în războaie costisitoare în străinătate, care ar epuiza resursele și voința politică, în timp ce acest lucru va provoca nemulțumirea în masă a Comunitățile musulmane din întreaga lume.

"Din păcate, în reacțiile noastre la terorism, adesea cădem în această capcană stabilită de grupuri cheltuind și impunând un control excesiv al poliției și sacrificând libertățile noastre civile. Acesta este un ciclu nesfârșit", a spus Amarasingham.

„O strategie mai inteligentă este să înțelegem că, dacă intervenim în țări străine din întreaga lume, va exista un fel de rezistență din partea grupurilor mici de oameni. Dar dacă începem să tratăm acest lucru ca pe un război civil și să ne demontăm instituțiile, exercitarea în sine devine inutilă ”, explică el.

Dacă țările UE răspund la atacurile de la Bruxelles prin restrângerea în continuare a mișcării între statele membre ale UE, va fi un pas către dezintegrarea ordinii politice stabilite care a păstrat pacea pe continent de la cel de-al doilea război mondial. Acest ordin a fost descris de fostul cancelar vest-german Konrad Adenauer ca „o necesitate pentru securitatea noastră, pentru libertatea noastră, pentru existența noastră ca națiune și ca o comunitate internațională intelectuală și creativă”. Convingerea ISIL că acțiunile lor subminează integrarea europeană presupune un plan mai complex în spatele atacurilor decât crearea terorii oarbe.

Înainte de valul terorist al ISIL în Europa anul trecut, UE era deja zguduită de numeroase crize politice și economice, precum și de afluxul de refugiați din războiul civil din Siria, despre care secretarul de stat american a declarat că reprezintă o „amenințare aproape existențială” pentru integrarea continentului.

Atacurile precum cea de la Bruxelles vor exacerba aproape sigur amenințările la adresa UE. În mod ironic, defalcarea integrării europene este un obiectiv pe care Statul Islamic îl împărtășește cu partidele europene de extremă dreapta, dar și cu președintele rus Vladimir Putin.

"Dreapta politică este în creștere în toată Europa în acest moment, deci acesta este un climat deosebit de periculos în care să poți efectua acest atac", a declarat Mudasar Ahmed, fost consilier al guvernului britanic și președinte al evaluării din Marea Britanie a companie de riscuri politice Unitas Risk. "Faptul că atacul a avut loc la Bruxelles este deosebit de important, întrucât UE și NATO sunt două dintre cele mai mari forțe stabilizatoare din Belgia, o țară puternic divizată pe baza liniilor regionale", a explicat el.

Statul Islamic a arătat în mod repetat că scopul atacurilor este de a șoca societățile și, astfel, de a exacerba diferențele interne. Imediat după împușcăturile din birourile publicației satirice franceze Charlie Hebdo, ISIL a anunțat că atacurile „au eliminat zona gri” a coexistenței dintre musulmani și occidentali. Atacul de la Bruxelles, capitala Uniunii Europene, pare atât de planificat încât să consolideze diviziunea existentă între națiunile europene.

"Acest atac, împreună cu alte evenimente recente de pe continent, întărește cauza Rusiei și a partidelor de extremă dreaptă care vor să pună capăt integrării europene", a spus Ahmed. „Privind peisajul politic, este clar că Europa este mai divizată astăzi decât în ​​trecutul recent.