Acum Islanda joacă din nou un rol important - atât pentru Statele Unite, cât și pentru NATO. Anul trecut, Congresul SUA a alocat 14,4 milioane de dolari pentru întoarcerea americanilor la baza militară Keflavik.

creează

"Știm cu toții de ce. Militarii ruși sunt activi din nou în regiune. Și oricâți nu au mai fost de mult timp"., Ministrul islandez de externe Gudlaugur Thor Tordarson a declarat pentru Deutsche Welle.

Abordarea militară agresivă a Rusiei de la anexarea Crimeei a fost văzută sub apă, fapt care îngrijorează în Statele Unite. Potrivit lui Tordarson, în 2014 americanii au folosit baza din Islanda pentru a observa submarinele în total 20 de zile, iar în 2017 - în total 150 de zile. Cu toate acestea, Europa de Nord câștigă o importanță strategică nu numai pentru Statele Unite.

„NATO va concentra în curând mai multe forțe în Atlanticul de Nord”, adaugă primul diplomat islandez.

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, confirmă că traficul de submarine a crescut în Oceanul Atlantic - ca niciodată până la sfârșitul Războiului Rece. În acest sens, unul dintre purtătorii de cuvânt al NATO a identificat chiar îmbunătățirea capacităților de combatere a submarinelor ca fiind o prioritate maximă a pactului.

„Marina rusă de astăzi nu este o navă din epoca sovietică - este mult mai mică, are mai puține nave și submarine. Dar sunt încă mult mai moderne și mai capabile decât cele din războiul rece. - Pot, de exemplu, să lanseze o croazieră rachete, așa cum au făcut-o de multe ori în largul coastei Siriei ", a spus directorul grupului de reflecție. „Inițiativa transatlantică de securitate” Magnus Nordenman.

Multă vreme, doar Statele Unite și Marea Britanie ar putea face asta, își amintește expertul. El se teme că flota submarină a Rusiei reînviată va putea lansa rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor din nordul Europei.

Thor Magnusson este, de asemenea, îngrijorat, dar de o cu totul altă natură: activistul islandez și candidatul la președinție multiplă se îngrijorează că prezența SUA la Keflavik ar putea duce la o escaladare militară cu Rusia. Iar aeroportul militar face din Islanda o potențială țintă. Magnusson acuză guvernul Reykjavik că păstrează secret planurile bazei militare.

Ministrul de externe Tordarson asigură că nu există niciun pericol pentru Islanda.

"Cred că acordul bilateral cu Statele Unite și apartenența noastră la NATO sunt o garanție suficientă pentru securitatea noastră"., el spune.

El a adăugat: "Într-o lume ideală, nu am avea nevoie de militari deloc. Dar astăzi nu trăim într-o astfel de lume (ideală)".