Televiziunea publică germană ZDF a difuzat un documentar de 44 de minute intitulat „Putin și mafia.” Filmul, regizat de Nicholas Tonev și jurnalista Anastasia Kirilenko, este rezumat de colegul Deutsche Welle, Mihail Bushuev.

care

Filmul „Putin și mafia” spune povestea unor acorduri corupte în care Vladimir Putin ar fi putut fi implicat - în calitatea sa de viceprimar al Sankt-Petersburgului, precum și de președinte și prim-ministru al Rusiei. Cealaltă sarcină a filmului este de a face lumină asupra presupuselor legături ale lui Putin cu grupurile mafiote.

„Dacha secretă a lui Putin”

Filmul se bazează pe interviuri cu diverși adversari ai președintelui. Unul dintre ei, Andrei Zikov, este un fost anchetator principal în cazuri deosebit de importante din Sankt Petersburg. La începutul filmului, el însoțește echipa de filmare din Peninsula Lodochny, lângă Viborg, unde documentarii sunt în căutarea așa-numitei „dacha a lui Putin”.

Potrivit autorilor filmului, mai multe indicii arată că obiectul găsit este reședința președintelui - începând cu agenții de securitate ai Serviciului Federal de Securitate și ajungând la unele elemente ale arhitecturii interioare, precum vulturul cu două capete. În 2017, canalul TV Dozhd a fost primul care a povestit despre secretul „dacha lui Putin” la granița cu Finlanda. Desigur, autorii filmului, difuzat pe ZDF, nu au avut acces la site, dar filmările făcute de o dronă a Fondului anticorupție (FBK) al lui Alexei Navalny, permit spectatorilor germani să aprecieze luxul şedere.

Apoi, autorii filmului se întorc în 1991, începutul carierei civile a ofițerului KGB de atunci Vladimir Putin. Omul de afaceri și politicianul din Sankt Petersburg, Andrei Korchagin, care locuiește la Londra, relatează episoade de mașinații în aprovizionarea cu resurse naturale și schimbul de alimente, în care tânărul Putin, pe atunci viceprimar al Sankt-Petersburgului Anatoly Sobchak, a fost suspectat.

Filmul prezintă o copie a unui document de la administrația prezidențială a Federației Ruse, în care se recomandă ca Putin să nu fie numit în noi funcții înainte de o inspecție specială. Nu se știe dacă a fost efectuată o astfel de inspecție. Cu toate acestea, faptul este că adjunctul lui Sobchak reușește să-și păstreze postul, își amintește Korchagin.

Un alt exemplu de viață din Sankt Petersburg în anii 1990 este descris de Franz Zedelmeier, un antreprenor bavarez și unul dintre primii investitori occidentali din Federația Rusă. În zorii Rusiei democratice, germanul a fondat o companie de securitate la Sankt Petersburg și a menținut o cooperare strânsă cu viceprimarul. În 1994, însă, toate bunurile lui Zedelmeier au fost confiscate prin ordinul autorităților federale, iar Putin a refuzat să-l apere, susține bavarezul.

Fostul anchetator Andrei Zikov le spune autorilor filmului despre investigația sa asupra deșeurilor bugetare majore din Sankt Petersburg. El îl acuză pe Putin și anturajul său că a înființat o „asociație criminală” care se ocupa de mașinații pentru câștiguri personale, precum și de mituire a oficialilor și procurorilor pentru a obține contracte profitabile. puterea în Kremlin.

Mai târziu, în film apare un martor neobișnuit la viața din Sankt Petersburg în anii 1990 - fost membru al mafiei japoneze Kinichi Kamias. El spune că s-a despărțit de lumea interlopă și acum locuiește în Suedia, iar autorii filmului spun că este prima dată când își împărtășește amintirile din acele vremuri.

În fața camerei, japonezul arată fotografii vechi, dintre care una îl prezintă împreună cu Gennady Petrov - un bărbat considerat una dintre cele mai influente figuri criminale din Sankt Petersburg în anii '90. Potrivit memoriilor japonezilor, Petrov s-a lăudat cu influența sa în oraș și a susținut că el și Putin erau prieteni.

Autorii filmului acordă o atenție specială epocii după ce Putin a urcat la președinție. Se vorbește despre o schemă de corupție, de care probabil a beneficiat liderul rus. Este vorba despre reședința Capului Idokapas lângă Gelendzhik. Autorii filmului îl citează pe antreprenorul din Sankt Petersburg, Sergei Kolesnikov, care în 2010 a fost primul care a acordat atenție construcției imensului palat de pe coasta Mării Negre, conceput, potrivit acestuia, special pentru Putin.

Kolesnikov povestește cum, la un moment dat, în rolul său de acționar al companiei Petromed, care furnizează echipament medical Rusiei, a fost forțat să împartă încasările cu un anume Mihail Ivanovici, în spatele căruia, după el, se ascundea Putin însuși. . Potrivit acestuia, în 2009 acumulările financiare ale „Petromed”, în valoare de câteva sute de milioane de euro, care erau destinate proiectelor de investiții din Rusia, la cererea „Mihail Ivanovici” s-au dus la construcția palatului de lângă Gelendzhik.

În mod formal, nici complexul Mării Negre și nici reședința Golfului Finlandei nu sunt legate direct de Vladimir Putin. Primul aparține unui antreprenor rus, iar în apropierea celui de-al doilea site există un semn că este deținut de compania energetică Sibur, însă, potrivit echipei FBK, un astfel de activ nu apare în documentele Siburului în registrul public.

Autorii își îndreaptă apoi atenția asupra unuia dintre ultimele episoade care ridică suspiciuni de corupție: bogăția uimitoare a prietenului lui Putin, violoncelistul Serghei Roldugin. Conform așa-numitelor „Dosare Panama”, publicat în 2016, ca urmare a remitențelor dificile de explicat de la marile companii rusești și a tranzacțiilor neobișnuit de profitabile pe conturi offshore, muzicianul a acumulat în total nu mai puțin de 2 miliarde de dolari.

O parte importantă a filmului este povestea presiunii cu care se confruntă cei care încearcă să acuze corupția conducerii superioare a Rusiei. Autorii filmului amintesc în această privință de soarta lui Alexander Litvinenko, fost ofițer FSB otrăvit la Londra, precum și a lui Serghei Magnitsky, care a murit într-un centru de detenție preventiv rus. Documentarele susțin că ei înșiși s-au confruntat cu amenințări: au încercat să-i intimideze cu un agent FSB nenumit și, de asemenea, un „asistent al unui influent industrial legat de Kremlin”.