alimentarea sânge

Senzația de amețeală poate apărea cu o poziție ascuțită sau ridicarea capului, cu o schimbare a presiunii atmosferice, cu abuz de alcool și chiar cu un sărut pasional. Oamenii de știință îl explică pe acesta din urmă cu adrenalina eliberată în timpul emoțiilor puternice, care provoacă spasm în vase și reduce temporar alimentarea cu sânge a creierului. Reacția corpului este similară în condiții de mare stres. Amețeala (vertij) poate apărea nu numai după exerciții mentale, ci și după exerciții fizice intense. Afectează bolnavii cronici (în special hipertensivi și cei care suferă de ateroscleroză) în vreme variabilă - când temperaturile sar, umiditatea și presiunea variază foarte mult sau brusc apare un vânt puternic.

Aceste afecțiuni sunt un test nu numai pentru inimă, ci și pentru vasele de sânge care alimentează creierul și urechea internă, unde se află aparatul vestibular. Când celulele nervoase simt foamea de oxigen, acestea încep să lucreze individual, ca urmare a faptului că o persoană își pierde orientarea spațială și se pare că tot ce se înconjoară se învârte.

În timpul sarcinii, viitoarele mame pot avea episoade de vertij. Motivul este de obicei în presiunea pe care uterul o pune asupra arterelor mari. Chiar și stomacul gol poate provoca vertij. Dacă faceți comisioane toată ziua și nu aveți timp să mâncați, s-ar putea să vă simțiți amețit seara din cauza lipsei de glucoză din sânge. Cercurile negre din fața ochilor și amețelile apar și în timpul dietei. Pentru a evita aceste senzații neplăcute, nutriționiștii sfătuiesc să bea mai multe lichide.

Când vă simțiți amețit, stați (sau culcați-vă) și închideți ochii o vreme. Este important ca capul și umerii să fie egali pentru a îmbunătăți alimentarea cu sânge a creierului. Nu intra în panică.

Amețeala nu este o boală, ci o afecțiune de moment.
Lucrurile stau diferit dacă aceste atacuri devin mai frecvente sau sunt însoțite de alte plângeri. Asigurați-vă că vizitați un neurolog, otorinolaringolog sau neurochirurg pentru a clarifica problema. Cea mai frecventă cauză a vertijului este afectarea funcției vestibulare, care poate fi o consecință a otitei medii. Plângerea în unele cazuri este însoțită de greață, vărsături sau sudoare rece.

Amețeala poate fi un efect secundar al utilizării de antihistaminice (medicamente antialergice), antibiotice, somnifere, tranchilizante (medicamente care afectează sistemul nervos). Când amețelile sunt combinate cu greață și tinitus, poate fi sindromul Meniere. Vertijul prezice un atac de migrenă combinat cu cefalee și iritabilitate crescută la lumină și zgomot.

Amețeala severă, însoțită de strângere în spatele sternului și durere care se deplasează spre umăr și maxilar, este un semn sigur că este un atac de cord. Cu amețeli bruște, combinate cu tulburări de vedere, oboseală, dificultăți de coordonare, pot apărea probleme grave cu circulația cerebrală. În ambele cazuri, solicitați asistență medicală imediată.