· Pentru a preveni dezvoltarea insuficienței cardiace

anevrism

· Prevenirea evenimentelor tromboembolice

· Pentru a încetini progresia anevrismului ventricular

· Pentru a prelungi supraviețuirea pacientului

· Anticoagulante: minimizați riscul de a dezvolta trombus ventricular stâng, accident vascular cerebral ischemic și alte evenimente tromboembolice

· Lidocaina: controlează rapid aritmiile ventriculare asociate ischemiei

· Amiodaronă: un antiaritmic multipotent care afectează aritmiile supra și ventriculare atât în ​​planul terapeutic apropiat, cât și în cel îndepărtat.

· Beta-blocante: reduc incidența aritmiilor ventriculare asociate ischemiei; reduceți tensiunea pe peretele ventriculului stâng prin reducerea nivelului tensiunii arteriale, în unele cazuri reduceți dimensiunea diastolică a ventriculului stâng; utilizarea lor poate îmbunătăți funcția sistolică a ventriculului stâng și poate prelungi supraviețuirea pacientului

· Inhibitori ECA: reduc cantitatea de stres pe peretele ventriculului stâng prin reducerea pre- și postîncărcarea inimii; crește ritmul cardiac; utilizat în cursul terapiei cu insuficiență cardiacă; reduce incidenta reinfectiilor si prelungeste supravietuirea pacientului

· Anevrismectomie: îmbunătățește circulația ventriculară prin îndepărtarea miocardului disfuncțional; minimizează probabilitatea de a dezvolta insuficiență cardiacă, evenimente embolice și aritmii ventriculare

o se utilizează toate tipurile de heparine - trebuie utilizate cât mai curând posibil în anevrismele post-infarct ale ventriculului stâng, în special în anevrismele apicale ale ventriculului stâng

o Sindromul se aplică timp de 3-6 luni după dezvoltarea anevrismului ventricular stâng postinfarct, iar în 6-8 săptămâni se efectuează o cardioechografie de control

o Acetizal în doze sub 100 mg/zi se administrează atâta timp cât anticoagulantele orale, după întreruperea tratamentului cu Syntrom, doza de aspirină este crescută la 300-500 mg/zi

· Lidocaină: utilizată pentru a termina sau preveni aritmiile ventriculare

· Amiodaronă: acesta este un antiaritmic de primă linie dacă există contraindicații la utilizarea lidocainei, poate fi utilizat și ca fundal farmacoterapeutic atunci când se efectuează electrocardioversie la pacienții instabili hemodinamic cu orice tip de aritmii cardiace.

o Se administrează pe cale orală ca profilaxie, dar aici pacientul trebuie monitorizat pentru toxicitate

o Această clasă de medicamente este utilizată în mod obișnuit la pacienții care au experimentat IMA, cu excepția cazului în care există contraindicații pentru utilizarea lor

o Pe lângă efectul antischimic al unor agenți precum Metoprolol și Carvedilol, acestea îmbunătățesc funcția sistemică a ventriculului stâng.

o Terapia cu beta-blocante începe numai după compensarea insuficienței cardiace existente și într-un mod „lent și gradual”, adică cu doze crescând treptat pe parcursul a 3 zile

o De asemenea, terapia de rutină după supraviețuirea AMI, terapia cu acestea este indicată chiar și în fracțiunea mică de ejecție a ventriculului stâng

o Teoretic, pot fi utilizați toți inhibitorii ECA, dar agenții tisulari precum Ramipril POATE fi mai utili la pacienții cu anevrisme ventriculare stângi.

· Anevrismectomie: rar utilizată în prezent; terapia este rezervată pacienților cu evenimente embolice recurente sau insuficiență cardiacă care nu răspund la farmacoterapie adecvată

· Un defibrilator de cardioverter intern este utilizat în prezența aritmiilor ventriculare, mai ales dacă fracția de ejecție este sub 35% sau tahicardie ventriculară frecventă, dar această metodă nu are avantaje mari față de anevrismectomie.