Astmul bronșic este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii. Este cauzată de hipersensibilitate la stimuli externi, care provoacă contracția bronhiilor în timpul atacurilor de respirație scurtă. Simptomele sunt de obicei tuse și respirație șuierătoare. Există forme alergice și interne (non-alergice) de astm.

incurabil

Astmul alergic, împreună cu febra fânului și dermatita atopică sunt boli atopice. Acestea se caracterizează prin faptul că sistemul imunitar reacționează hiperactiv la unii stimuli externi. Deblocarea alergenilor poate fi polenul, mătreața animalelor sau acarienii. Tratamentul se face cu medicamente antiinflamatoare și, dacă este necesar, cu bronhodilatatoare. În caz de hipersensibilitate la alergeni stabiliți, cum ar fi iritanții care nu sunt animale de companie, trebuie evitați iritanții.

Cauzele astmului

Astmul alergic se bazează pe o reacție la stimulii externi, cum ar fi polenul, părul, anumite plante, acarienii casei sau animalele. Astmul alergic începe adesea în copilărie sau adolescență. Astmul intern (non-alergic) poate avea multe cauze diferite: o infecție cauzată de o boală virală a căilor respiratorii, care duce la bronhospasm, congestie, tuse și dificultăți de respirație. Inițial, astmul dispare după apariția răcelii obișnuite, dar peste ani poate deveni cronic.

Există, de asemenea, astm indus de medicamente. Pacienții cu astm răspund adesea la anumite medicamente, cum ar fi analgezicele (acid acetilsalicilic) sau medicamente antiinflamatoare (așa-numitele medicamente antiinflamatoare nesteroidiene). Aceasta nu este o alergie, ci intoleranță la anumite medicamente. Cu toate acestea, se manifestă ca o reacție alergică. Astmul poate fi, de asemenea, un răspuns la substanțe chimice sau substanțe toxice. Unele substanțe iritante pentru mediu (smog, fum, praf, fum, ozon) pot provoca, de asemenea, astm. Un atac de astm indus de efort poate apărea la pacienții care nu tratează o afecțiune preexistentă.

Factori de risc sunt alergii existente - febra fanului, eczeme sau nerodermatite. Factorii externi care favorizează boala includ nicotina, fumatul pasiv, infecțiile respiratorii, greutatea redusă la naștere, supraponderalitatea și lipsa activității fizice.

Simptomele sunt asociate cu dificultăți de respirație

Simptome de astm sunt diferite ca severitate și mai grele. Este tipic ca uneori reclamațiile să dispară complet sau cel puțin parțial, cel mai adesea după administrarea medicamentelor. Crizele severe de astm pot dura până la 24 de ore și nu sunt tratate întotdeauna cu medicamente acasă. De multe ori trebuie chemată o ambulanță.

Spirometria este un studiu al respirației cu un dispozitiv mic. Cu toate acestea, ajută la tragerea concluziilor despre volumul plămânilor. Dacă spirometria a dat rezultate normale, dar astmul este încă suspectat, un test „provocator” pentru detectarea bronhiilor hipersensibile (hiperactive) vine în ajutor. Pacientul este dat să inhaleze un iritant, apoi respirația este măsurată din nou. Dacă valorile sunt cu 20% sau mai mici decât înainte, există un sistem bronșic hipersensibil.

Testele de diagnostic

Astmul este considerat controlat dacă simptomele nu apar mai mult de două ori pe săptămână și dacă nu există simptome care apar noaptea. Dacă nu sunt îndeplinite toate criteriile, medicii vorbesc despre astm parțial controlat. Dacă nu sunt îndeplinite mai mult de trei criterii - de exemplu, există crize de astm nocturn, simptome frecvente în timpul zilei și afectarea funcției pulmonare, astmul nu este controlat.

Cu toate că astmul nu este complet vindecabil, poate fi controlat cu mare succes cu medicamente. Acest lucru permite pacientului să își mențină într-o mare măsură calitatea vieții și capacitatea sa de a lucra. Mulți sportivi celebri, de exemplu, suferă de boli ale sistemului respirator, dar acest lucru nu îi împiedică să concureze.

Tratamentul astmului poate avea mare succes

Tratamentul cu succes al astmului se bazează pe mai mulți piloni: prescrierea medicamentelor pentru ameliorarea simptomelor și controlul atacurilor; evitarea provocatorului bolii (pe cât posibil) și desensibilizare în caz de alergie existentă. Educația pacientului este, de asemenea, foarte importantă.

Ingredientele active ale medicamentelor pentru astm aparțin diferitelor grupuri. Beta-mimeticele inhalate cu acțiune rapidă vin în ajutor atunci când este necesar să dilatați căile respiratorii și să ameliorați dificultăți de respirație. Beta-mimeticele cu acțiune lungă sunt practic utilizate în combinație cu corticosteroizi inhalatori. Corticosteroizii inhalatori suprimă bronșita și sunt cel mai important tratament pentru astm. Medicul va ajusta doza în funcție de severitatea astmului.

Reacții adverse posibile de corticosteroizi inhalatori sunt răgușeală și infecții fungice ale gurii (afte). Ciuperca poate fi prevenită parțial prin inhalarea medicamentului înainte de mese și apoi prin clătirea gurii. Dacă sunt cunoscute condițiile prealabile pentru atacurile de astm, oamenii ar trebui să le evite cât mai mult posibil. Acest lucru se aplică atât alergenilor, cât și altor iritanți, cum ar fi aerul rece, ceața sau praful. Infecțiile respiratorii trebuie tratate mai devreme și eficient.

Dacă diagnosticul este astmul cauzat de medicamente, atunci aceste medicamente trebuie descrise într-o listă ambulatorie și, prin urmare, pacientul trebuie să se raporteze la fiecare medic pe care îl vizitează. Unele medicamente, cum ar fi beta-blocantele, nu sunt potrivite pentru astmatici, deoarece constrâng bronhiile și pot provoca dificultăți de respirație. În caz de alergie la polen sau praf de casă, poate fi efectuată desensibilizarea, în care sistemul imunitar se obișnuiește încet cu iritanții. Tratamentul durează de obicei trei ani și poate fi efectuat doar de un specialist. Metoda, cunoscută sub numele de imunoterapie, îndepărtează alergenul și îl injectează sub piele la intervale regulate.

Sfaturi despre stilul de viață

Există și alte măsuri care pot ajuta astmaticii. Respirația în astm trebuie învățată, chiar dacă sună ciudat. Tehnicile de respirație îmbunătățesc calitatea vieții, sunt un ajutor important în situații de urgență. Astmul nu este un motiv pentru a evita sportul. Dimpotrivă, exercițiul fizic regulat este esențial pentru tratament. Acestea îmbunătățesc funcția pulmonară și schimbul de gaze, cresc eficiența inimii și utilizarea oxigenului de către mușchi. Cu toate acestea, oboseala sportivă trebuie evitată. Discutați cu medicul dumneavoastră care sunt activitățile fizice adecvate. Relaxarea calmează. Stresul emoțional poate provoca atacuri de astm sau agrava astmul existent. Este bine ca pacienții să învețe tehnici de relaxare împotriva stresului.

Adesea, pacienții astmatici se simt bine în legătură cu schimbările climatice. Trecerea la o altă temperatură medie, compoziția aerului, radiația solară și condițiile de vânt sau alte altitudini, precum și relaxarea în timpul odihnei, pot avea un efect pozitiv asupra corpului. Pacienții cu astm trebuie să se obișnuiască cu faptul că sunt mai predispuși să aibă această boală pentru tot restul vieții. Prin urmare, trebuie să învețe cum să facă față manifestărilor bolii în viața de zi cu zi. Aceasta include utilizarea corectă a oricărui medicament prescris și cunoașterea măsurilor necesare pentru atacurile de astm.