Avizul Comitetului Regiunilor privind „Sănătatea pentru creștere - Al treilea program de acțiune multianual al UE pentru sănătate 2014-2020”

regiunilor

Balul de absolvire. C JO. Nu. 225 din 27 iulie 2012.

COMITETUL REGIUNILOR

- este îngrijorat de faptul că titlul „Sănătate pentru creștere” ales pentru program reduce sănătatea la o chestiune de beneficii pur economice, fără a pune oamenii în centrul atenției;

- salută obiectivele generale ale programului;

- își exprimă îndoielile dacă resursele financiare planificate de 446 milioane EUR pentru perioada 2014-2020 sunt suficiente, în ciuda creșterii lor comparativ cu programele anterioare. Regretă faptul că Comisia nu a decis să ofere semnificativ mai multe resurse, având în vedere beneficiile economice ale evitării costurilor bolii și absenței de la muncă din cauza bolii;

- Salută dispoziția conform căreia subvențiile pot fi acordate numai pentru finanțarea activităților cu valoare adăugată clară a UE; reamintește că această valoare adăugată inovatoare ar trebui să fie în beneficiul pacienților și nu exclusiv în scopuri comerciale, pentru a reduce costurile asistenței medicale;

- consideră că cofinanțarea acțiunilor ar trebui determinată în conformitate cu fondurile structurale pentru a permite sprijinul adecvat pentru regiunile cu condiții structurale nefavorabile;

- se așteaptă ca autoritățile regionale și locale și ONG-urile să fie implicate în pregătirea, implementarea, evaluarea și analiza programului, precum și a proiectelor și studiilor individuale;.

Raportor: dl Tilman TOGEL (DE/PES), membru al landtag-ului din provincia Saxonia-Anhalt

Document de referință „Sănătatea pentru creștere” - al treilea program de acțiune multianual al UE în domeniul sănătății pentru perioada 2014-2020. ”

COM (2011) 709 final

1. Comitetul Regiunilor sprijină eforturile și inițiativele menite să asigure îngrijirea sănătății publice pentru cetățenii Europei, în conformitate cu cele mai recente cunoștințe științifice în beneficiul omului. Acesta trebuie să fie obiectivul tuturor celor care lucrează în domeniul politicii și sănătății la nivel european, național, regional și local;

2. Comitetul Regiunilor subliniază că politica de sănătate durabilă trebuie să ia întotdeauna în considerare factorii de promovare a sănătății și de prevenire, precum circumstanțele sociale, stilul de viață, cultura, nivelul educațional, mediul și condițiile sociale generale. Sunt necesare inovații în rețea în toate domeniile de importanță socială, astfel încât factorii de risc să poată fi identificați cât mai curând posibil și efectele negative ale acestora să poată fi abordate în timp util;

3. Comitetul Regiunilor consideră că distribuția programului evidențiază riscul ca inegalitățile în materie de sănătate să fie reduse la accesul inegal la anumite tratamente. În acest fel, eforturile de eliminare a disparităților sociale care stau la baza inegalităților ar putea fi retrogradate în plan secund;

4. în titlul programului considerat se face o conexiune cu un concept de creștere, care nu este definit în niciun fel. Prin urmare, în absența unei analize a conceptului, utilizarea acestuia ca obiectiv al programului este controversată. Deși programul acordă prioritate inovării în mecanismele de comunicare între diferiți actori din domeniul sănătății, accentul trebuie pus pe individ și sănătatea acestuia. Este adevărat că legătura dintre creșterea economică și investițiile în sănătate trebuie cu siguranță subliniată, dar acest lucru se face excesiv în propunere. O astfel de abordare riscă să trateze investițiile în sănătate doar din punct de vedere economic și, prin urmare, conduce la concluzia că, la nivelul UE, promovarea sănătății fizice și mentale este susținută doar cu jumătate de inimă;

5. În acest context, Comitetul Regiunilor își reiterează îngrijorarea că măsurile de consolidare a sistemelor financiare publice vor fi, în majoritatea cazurilor, în detrimentul investițiilor din sectorul public și, astfel, vor afecta și calitatea și stabilitatea sistemelor de sănătate. Prin urmare, asigurarea sănătății este o prioritate pentru Comitetul Regiunilor. Se bazează pe principiul că sinergiile, precum cele rezultate din parteneriatele public-privat, pot fi, de asemenea, utilizate în acest program pentru a menține actualizate sistemele de sănătate;

I. RECOMANDĂRI DE POLITICĂ

COMITETUL REGIUNILOR

6. recunoaște și sprijină eforturile Comisiei Europene de a continua programele de sănătate reflectate în actualul program de acțiune UE pentru sănătate pentru creștere, în spiritul obiectivelor Europa 2020. Este de remarcat în special faptul că accentul este pus pe sisteme de sănătate inovatoare și durabile, utilizarea mai eficientă a resurselor, măsuri de promovare a sănătății, prevenirea bolilor și activități transfrontaliere în rețele pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa sănătății;

7. constată că titlul „Sănătate pentru creștere” ales pentru program reduce sănătatea la o chestiune de beneficii pur economice, fără a pune omul în centrul atenției. Prin urmare, această denumire a programului nu corespunde obiectivelor sale stabilite la articolul 4, cum ar fi „Îmbunătățirea accesului cetățenilor la asistență medicală mai bună și mai sigură” la alineatul (2) și „Protejarea cetățenilor împotriva amenințărilor transfrontaliere pentru sănătate” la alineatul (2). 4;

8. invită Comisia să realizeze că numele ales al programului poate fi perceput ca fiind discriminatoriu împotriva bolnavilor și a persoanelor cu dizabilități, întrucât sugerează că numai persoanele sănătoase pot contribui la creșterea economică și, prin urmare, numai ele pot fi de dorit din punct de vedere economic . În acest caz, se pierde faptul că aceste persoane pot participa în mod egal la viața profesională și, astfel, pot aduce o contribuție valoroasă din punct de vedere economic dacă sunt susținute de măsuri suplimentare;

9. constată în acest sens că, din punct de vedere al conținutului, este dificil să se găsească o legătură între program și strategia OMS „Sănătatea 21 - Sănătate pentru toți în secolul XXI” și că nu vizează astfel de obiective. OMS subliniază obiectivele strategiei de sănătate ca fiind nevoia urgentă de a reduce inegalitățile sociale și economice pentru a îmbunătăți sănătatea întregii populații. În același timp, solicită luarea de măsuri special pentru persoanele care au nevoie în special de ajutor și sunt afectate în mod deosebit de boli, pentru a elimina dificultățile de sănătate și pentru a combate inegalitățile în materie de sănătate și sociale (punctul II). Declarația OMS privind sănătatea 21, adoptată de cea de-a 51-a Adunare a OMS). Aceste aspecte lipsesc din program, care evidențiază unilateral oportunitățile de dezvoltare economică. CoR se așteaptă ca Comisia să colaboreze îndeaproape cu Comitetul regional al OMS pentru a dezvolta viitoarea strategie europeană în domeniul sănătății „Sănătate 2020”;

Capitolul I - Dispoziții generale

10. salută faptul că programul prezentat este o continuare a celui de-al doilea program de acțiune până în 2013 și a primului program de acțiune (2003-2007);

11. critică, în acest sens, lipsa de evaluare a acestor programe și constată că numai ceea ce este inclus la punctul 6.5.3. din situația financiară "Rezumatul evaluării ex-post a programului de sănătate publică pentru perioada 2003-2008 și evaluarea intermediară a programului de sănătate pentru perioada 2008-2013" nu este suficient să se țină seama de recomandările Curții și să se evalueze punerea lor în aplicare în cadrul acestui program;

12. salută obiectivele generale ale programului prevăzute la articolul 2:

- cooperarea cu statele membre pentru a stabili un sistem eficient pentru transferul inovației în domeniul sănătății;

- creșterea rezilienței sistemelor de sănătate din fiecare stat membru în fața presiunilor demografice și financiare;

- promovarea protecției împotriva amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății și

- îmbunătățirea continuă a sănătății cetățenilor;

13. constată că lipsește implicarea necesară a autorităților regionale și locale, care au de obicei competențele de a crea condițiile pentru o sănătate bună, precum și asistență medicală personalizată și organizarea asistenței medicale, și că nu este prevăzută o consultare prealabilă a părților interesate;

14. așteaptă, prin urmare, ca autoritățile regionale și locale și ONG-urile să fie implicate în pregătirea, implementarea, evaluarea și analiza programului, precum și a proiectelor și studiilor individuale;

15. constată în mod critic că noile concepte și instrumente sunt introduse în proiectul de regulament, al cărui conținut și sfera de aplicare au fost doar parțial clarificate. De exemplu, nu este suficient de clar care sunt „instrumentele și mecanismele la nivelul UE pentru soluționarea deficitului de resurse umane și financiare și pentru (.) [Facilitarea] introducerii inovației în domeniul sănătății” menționate în primul obiectiv specific fi dezvoltat. Noile instrumente nu ar trebui să ducă la duplicarea structurilor, la costuri mai mari sau la sarcini administrative suplimentare;

Capitolul II - Obiective și acțiuni

16. susține intenția programului de a direcționa factorii de decizie politică, profesioniștii din domeniul sănătății publice și profesioniștii din domeniul sănătății către produse și servicii inovatoare și de înaltă calitate, cu instrumente, mecanisme și orientări în domeniul sănătății. În acest fel, economiile de costuri trebuie realizate pe termen lung și reziliența sistemelor de sănătate trebuie sporită. Comitetul solicită luarea în considerare, pe termen mediu, a unui sistem de stimulente satisfăcător și complementar pentru consolidarea acestor efecte;

17. salută obiectivele de îmbunătățire a accesului, inclusiv dincolo de granițele naționale, la expertiza medicală și informații cu privire la boli specifice și la dezvoltarea de soluții și orientări comune pentru îmbunătățirea calității asistenței medicale și a siguranței pacienților. Factorii de decizie politică și profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui încurajați să utilizeze expertiza acumulată în rețelele europene de referință și să aplice orientările elaborate. De asemenea, ar trebui luată în considerare posibilitatea unor programe de schimb pentru diferite categorii de personal medical, cum ar fi medici, asistenți medicali, asistenți medicali asistenți, asistenți medicali și experți în sănătate;

18. este de acord că, în acest scop, este necesară promovarea cooperării în evaluarea impactului tehnologiilor de sănătate și explorarea potențialului e-sănătății și solicită cooperarea preconizată în domeniul registrelor electronice ale pacienților pentru a respecta cerințele și principiile personalului personal. date, secretul medical și dreptul pacientului de a lua propriile decizii;

19. consideră oportun să se concentreze pe identificarea, diseminarea și promovarea implementării celor mai bune practici și proiecte stabilite pentru promovarea sănătății și prevenirea bolilor cauzate, de exemplu, de fumat, malnutriție și inactivitate, abuzul de alcool și contactul sexual nesigur. În plus, este de așteptat să fie abordată problema creșterii rezistenței la antibiotice și legătura dintre utilizarea antibioticelor în creșterea animalelor, în special în creșterea animalelor industriale, și necesitatea prevenirii bolilor prin vaccinări. Tema inegalităților în sănătate, sănătate mintală, factorii determinanți sociali ai sănătății și confortului mental, care acum nu este luată în considerare, ar trebui să își găsească un loc în program și din cauza conexiunii? cu criza financiară și economică în curs;

20. sprijină acțiunile eligibile prevăzute la articolul 4 alineatul (1), în special cele care vizează dezvoltarea cooperării în ceea ce privește evaluările impactului tehnologiei în domeniul sănătății și creșterea interoperabilității aplicațiilor de e-sănătate în vederea consolidării drepturilor pacienților;

21. solicită, pe lângă cooperarea în domeniul evaluărilor de impact asupra tehnologiei sănătății, să se efectueze evaluări de impact asupra sănătății, în special în lumina strategiilor, planurilor și programelor actuale sau noi, care să fie puse în aplicare; să fie puse în aplicare în interiorul și în afara sectorul sănătății;

22. solicită să se ia în considerare implicarea grupurilor de părți interesate în dezvoltarea unei acțiuni coordonate la nivelul UE pentru a exploata oportunitățile de tratament transfrontaliere, împreună cu statele membre, organizațiile de pacienți și părțile interesate;

23. sprijină „furnizarea de cunoștințe”, care este puternic promovată în cadrul programului și constată că obiectivul său important ar trebui să fie dezvoltarea abilităților metodologice la factorii de decizie și factorii de decizie pentru a se dezvolta la nivel național. Și la nivel regional, soluții orientate tematic și adaptate care pot fi aplicate în structuri și sisteme specifice țării, formate istoric;

24. salută accentul pus pe măsurile de combatere a deficitului de forță de muncă în sănătate și îngrijire și se așteaptă la disponibilitatea unor măsuri care să susțină disponibilitatea durabilă a sănătății și îngrijirilor; acestea nu vor fi lipsite de sens prin atragerea de specialiști din alte state membre;

25. constată, în acest sens, că pregătirea profesioniștilor din domeniul sănătății și al îngrijirilor în viitor trebuie adaptată nevoilor secolului 21, așa cum se menționează în raportul Lancet (New Global Initiative for Reform in training of health professionals "). Solicită în continuare continuarea dialogului privind o nouă direcție pentru formarea profesioniștilor din domeniul sănătății în autoritățile competente ale UE;

26. salută toate acțiunile incluse la articolul 4 alineatele (2) și (3) pentru a îmbunătăți accesul cetățenilor la asistență medicală mai bună și mai sigură, precum și la o mai bună prevenire a bolilor și așteaptă, pe lângă înființarea centrelor de referință și/sau rețele, în special pentru cercetare și studiu, diagnostic și tratament al bolilor rare și rare din Europa, schimbul de bune practici și sistemul de cunoștințe în domeniul sănătății, pentru a elabora în special orientări pentru utilizarea atentă a antibioticelor, precum și măsuri conexe, inclusiv utilizarea cu atenție a medicamentelor eliberate fără rețetă în special și a medicamentelor eliberate fără rețetă;

27. consideră oportun să se urmărească protejarea cetățenilor împotriva amenințărilor transfrontaliere asupra sănătății, prin dezvoltarea unor abordări comune pentru o mai bună pregătire și coordonare în caz de urgențe de sănătate; în acest scop, este adecvat să se adopte principiul conform căruia, la elaborarea abordărilor, puterile naționale și regionale ar trebui respectate și mecanismele de cooperare transfrontalieră ar trebui definite în conformitate cu aceste competențe;

28. subliniază, în acest sens, opinia sa că puterile structurate la nivel regional și local în domeniul sănătății și protecției civile necesită implicarea obligatorie la aceste niveluri în proiectarea, punerea în aplicare, evaluarea și echilibrarea acestor acțiuni;

29. constată, de asemenea, importanța promovării sănătății la locul de muncă. Prin urmare, statele membre ar trebui să își asume un angajament ferm în politicile lor de sănătate pentru promovarea sănătății în activitatea economică și la locul de muncă;

Capitolul III - Dispoziții financiare

Capitolul IV - Implementare

30. se îndoiește dacă finanțarea planificată de 446 milioane EUR pentru perioada 2014-2020 este suficientă, în ciuda unei creșteri față de programele anterioare. Regretă faptul că Comisia nu a decis să ofere semnificativ mai multe resurse, având în vedere beneficiile economice ale evitării costurilor bolii și absenței de la muncă din cauza bolii;

31. se așteaptă ca fondurile, care sunt în practică prea puține, să fie alocate într-un mod transparent și echilibrat și ca Comitetul să fie implicat în timp util în formularea criteriilor de alocare și, în special, a programelor de lucru anuale menționate la articolul 11 (1);

32. insistă ca ponderea fondurilor alocate atribuirii contractelor de servicii să fie în mod clar limitată și ca rezultatele atribuirii contractelor de servicii să fie puse la dispoziția statelor membre, a regiunilor și a altor părți interesate;

33. salută deschiderea programului și către țări terțe, deoarece aspecte precum asistența medicală transfrontalieră, lipsa forței de muncă și protecția civilă trebuie abordate „fără frontiere”;

34. subliniază legătura și utilizarea efectelor și oportunităților pozitive ale Grupului european de cooperare teritorială (GECT), în special în regiunile de frontieră ale statelor membre;

35. salută, în principiu, faptul că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2), subvențiile pot fi acordate numai pentru finanțarea activităților cu valoare adăugată clară a UE; reamintește că această valoare adăugată inovatoare ar trebui să fie în beneficiul pacienților și nu exclusiv în scopuri comerciale și în vederea reducerii costurilor asistenței medicale;

36. regretă totuși că cadrul pentru o astfel de valoare adăugată este prezentat doar în considerațiile de la punctul 6.5.2 din situația financiară, care prevede necesitatea coordonării, orientării și promovării la nivel european pentru a îndeplini cerințele program. Cu toate acestea, ele însele sunt deja o justificare suficientă pentru europene, adică. acțiuni supranaționale în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 168;

37. constată că aspectele cu valoare adăugată prevăzute la punctul 6.5.2 din situația financiară ca „acțiuni care ar putea duce la crearea unui sistem de evaluare comparativă; realizarea unor economii de scară mai mari prin evitarea risipei de resurse datorită dublării eforturilor și optimizarea utilizării resurselor financiare ", au nevoie de o bază verificabilă pentru a stabili această valoare adăugată;

38. consideră că cofinanțarea acțiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (3) ar trebui determinată în conformitate cu fondurile structurale pentru a permite sprijinul adecvat pentru regiunile cu dezavantaje structurale;

39. salută anunțata simplificare a procedurilor de aplicare și gestionare a măsurilor și subliniază faptul că sarcina administrativă actuală care rezultă din programul actual (2007-2013) a dus deja la o scădere a participării la program.

II. RECOMANDĂRI PENTRU AMENDAMENTE

Textul recomandărilor nu poate fi reflectat.