majoritatea cazurilor

  • Informații
  • Tipuri
  • Simptome
  • Tratamente
  • Cercetare
  • Produse
  • Bibliografie
  • Comentarii
  • Conectivitate

Corpul uman este în mod constant expus influențelor nocive ale mediului, precum și întâlnirilor cu diverși agenți infecțioși. Tractul respirator în sine este un sistem deschis care este în schimb constant de diferite substanțe, îndeplinind astfel funcția sa principală. Are diferite mecanisme de apărare pentru a-l proteja de agenții infecțioși, dintre care unii sunt:

  • Păr și pile în vestibulul cavității nazale
  • Structuri limfatice și amigdale
  • Producția de mucus
  • Reflex de tuse

Diverse viruși, bacterii și ciuperci pot trece prin mecanismele de apărare enumerate ale sistemului respirator și chiar le pot perturba acțiunea. Acest lucru duce la infectarea diferitelor organe și structuri ale căilor respiratorii. Bronhiile sunt foarte des afectate de infecție. Întregul copac bronșic poate fi afectat de reacția inflamatorie indusă.

Bronsita acuta este o boală inflamatorie a bronhiilor, care este cel mai adesea cauzată de diverși viruși, bacterii și ciuperci. Spre deosebire de bronșita cronică, care este cel mai adesea rezultatul unor efecte dăunătoare din mediu, care provoacă modificări patologice ale căilor respiratorii pe o perioadă lungă de timp.

Frecvență

Bronșita acută este o boală răspândită, care este foarte des diagnosticată după o infecție a tractului respirator superior (UPD). Mai caracteristică bolii este manifestarea ei în lunile de iarnă, când se observă focare epidemice cauzate de diferite tipuri de agenți virali. Acest lucru se datorează faptului că virusurile sunt răspândite.

Ocazional, această infecție anterioară cu BFD poate masca afectarea bronșică din cauza unui curs clinic similar. Acest lucru poate duce uneori la o diferență în epidemiologia bolii.

Potrivit unui studiu epidemiologic realizat de OMS (Organizația Mondială a Sănătății) în 2006, aproximativ 9,5 milioane sau 4% din populație a fost diagnosticată cu bronșită în decurs de un an. S-a sugerat că în unele țări se observă supradiagnosticul bronșitei, deoarece în majoritatea cazurilor diagnosticul se poate face numai pe baza plângerilor pacientului. În practica medicală, se acceptă faptul că orice pacient cu tuse nespecifică iritantă și dureroasă este suspectat de bronșită.

Un studiu a constatat că bronșita acută afectează 44 din 1000 de adulți pe an, iar 82% din episoade apar în toamnă sau iarnă. Această afecțiune comună este una dintre primele cinci cauze la nivel mondial, motiv pentru care oamenii caută ajutor medical.

Bronșita acută poate afecta atât persoanele de orice vârstă, dar cele mai multe afectează copiii mici cu vârsta de până la 5 ani, precum și adulții. Acest lucru se datorează cel mai probabil faptului că în aceste grupuri de indivizi există o slăbire a imunității.

Factori de risc

Există mulți factori de risc care pot contribui cumva la dezvoltarea bronșitei. Evitarea unora poate fi o măsură preventivă majoră pentru boală. Unii dintre ei sunt:

  • Fumatul (activ și pasiv)
  • Vârsta sub 5 ani și peste 60 de ani
  • Expunerea la aer poluat
  • Lucrați într-un mediu prăfuit
  • Boli pulmonare cronice însoțitoare (BPOC, astm)

Motivul

În majoritatea cazurilor, când vorbim despre bronșită acută, vorbim despre diverși agenți infecțioși. Când intră în corpul uman, în special în sistemul respirator, provoacă o infecție acută a organelor și structurilor afectate. Diverse virusuri și bacterii au fost identificate ca fiind cauze potențiale.

Viruși

În mai mult de 80% din cazuri, episoadele acute de bronșită sunt cauzate de agenți virali. Acestea se caracterizează prin virulență și patogenitate ridicate, iar aceste calități contribuie la transmiterea lor mai ușoară de la persoană la persoană. Cele mai frecvente cauze virale ale bronșitei sunt:

  • Virusul respirator sincițial (RSV) - virusul ARN și este cea mai frecventă cauză a pneumoniei virale la copii mici și sugari.
  • Virusurile gripale - Virusurile gripale tip A și B sunt cele mai frecvente cauze de deces și morbiditate printre diferitele cauze ale bolii. Fiind unul dintre cei mai comuni agenți virali la nivel mondial, aceștia se caracterizează printr-o distribuție larg răspândită în rândul populației. Două dintre subtipurile de virusuri gripale pot duce la complicații severe dacă nu sunt tratate - gripa aviară (H5N1) și gripa porcină (H1N1).
  • Rinovirusurile - virusurile ARN și sunt cea mai frecventă cauză a infecției tractului respirator superior la toate grupele de vârstă.
  • Virusii parainfluenzali - viruși ARN care cauzează în principal pneumonie la copii mici. Predomină focarele sezoniere primăvara și toamna.
  • Adenovirusuri
  • Enterovirusuri
  • Coronavirusuri

Bacterii

Bronșita cauzată de un agent bacterian este foarte rară. În majoritatea cazurilor, izolarea unui agent patogen bacterian se produce atunci când există o infecție mixtă atât de la agenții patogeni virali cât și bacterieni. Unele dintre cele mai frecvente cauze bacteriene ale bronșitei sunt:

Patogenie

În funcție de vârsta pacienților și de perioada în care se dezvoltă infecția, bronsita acuta este împărțit în mai multe tipuri principale:

BSU la persoanele cu vârsta sub 15 ani - Bronșita BSU este un sindrom clinic care apare cu inflamația traheei, bronhiilor și bronhiolelor. La persoanele cu vârsta sub 15 ani, apare cu tuse și probleme de respirație. Boala se răspândește prin picături aeropurtate.

Acut și subacut (c):

Simptome

Bronșita acută începe de obicei cu o perioadă de incubație care durează câteva zile. După această perioadă, apar unele simptome, ceea ce duce la un proces infecțios. Unii dintre ei sunt:

  • Tuse - la începutul bolii este uscată. Pe măsură ce procesul inflamator progresează, acesta devine productiv, asociat cu producția de spută.
  • Sputa - poate fi limpede, mucoasă, mucopurulentă sau purulentă. Când vine vorba de cauza bacteriană a bolii, cel mai adesea sputa este purulentă. Acesta este unul dintre semnele distinctive ale infecțiilor bacteriene.
  • Febră
  • Frisoane
  • Oboseală
  • Disconfort la nivelul pieptului
  • Durere de cap
  • Curgerea nasului
  • Respirație scurtă

Tusea este de obicei cel mai caracteristic simptom al bronșitei, care în unele cazuri poate fi chiar singura. Este iritant, dureros și nu durează mai mult de câteva săptămâni. Dacă tusea apare pe o perioadă de trei luni în doi ani consecutivi, atunci vorbim despre bronșită cronică. Bronșita acută în cele mai multe cazuri este favorabilă, dar la unii pacienți le poate afecta grav starea generală. Oamenii care:

  • Bronșita durează mai mult de 3 săptămâni
  • Interferă cu somnul și activitățile zilnice normale
  • Aveți febră (temperatură foarte ridicată)
  • Au dificultăți de respirație pronunțate și cianoză

Diagnostic

Diagnosticarea bronșitei nu este dificilă pentru medici. Simptomele și tabloul clinic al bolii sunt caracteristice și rareori pot fi confundate cu orice altă boală respiratorie. În medicina modernă, există multe studii care confirmă diagnosticul.

Examinare fizică

Examinarea poate dezvălui unele anomalii în starea pacientului. Majoritatea medicilor pot face doar un diagnostic pe baza unei „tuse nespecifice” care este considerată bronșită. La auscultație, respirația șuierătoare uscată se găsește cel mai adesea, ceea ce indică faptul că a avut loc bronhoconstricția.

Analize de sange

La examinarea sângelui venos, o creștere a valorilor:

  • Leucocite
  • A DA IN JUDECATA
  • CRP (proteină C-reactivă)

În caz de dovezi de respirație scurtă, cianoză și insuficiență respiratorie acută, sângele arterial poate fi luat pentru analiza gazelor din sânge. Poate exista o scădere a presiunii parțiale a oxigenului.

Cercetări microbiologice

Se examinează materialul din secrețiile gâtului, din spută sau din sânge. Materialul prelevat este însămânțat în medii nutritive speciale concepute pentru creșterea bacteriană. În prezența unei infecții bacteriene, creșterea colonială a mediului de cultură este observată în câteva zile. În acest fel, o cauză bacteriană a bronșitei poate fi acceptată sau respinsă.

Test serologic

Este utilizat în principal pentru a specifica agentul viral care a cauzat infecția. Materialul pentru testarea serologică este de obicei sângele venos. Testează nivelurile de anticorpi.

Imagistica

Radiografiile toracice sunt prescrise în mod obișnuit pentru infecțiile tractului respirator inferior. Testul este suficient de util și în bronșită este de obicei utilizat pentru a exclude prezența pneumoniei.

Diagnostic diferentiat

Bronsita acută are un curs similar cu multe alte studii, dar cel mai adesea sunt luate în considerare următoarele afecțiuni în diagnosticul diferențial:

Tratament

Tratamentul bronșitei acute este strict individual și depinde în principal de gravitatea bolii. Acesta variază de la o infecție ușoară asemănătoare gripei la insuficiență respiratorie acută. În majoritatea cazurilor, bronșita nu necesită nici măcar un tratament specific, deoarece recuperarea completă se observă în decurs de o săptămână. Cu toate acestea, în unele indicații ale stării pacientului, se utilizează diferite medicamente.

Tratament etiologic

Dacă o cauză bacteriană a bronșitei este izolată în timpul examinării microbiologice, se inițiază terapia cu antibiotice. Antibioticele cu spectru larg sunt utilizate pentru a acoperi mai multe specii bacteriene. Unele dintre cele mai frecvent utilizate grupe de antibiotice sunt penicilinele, cefalosporinele, macrolidele, chinolonele.

În prezența unei infecții virale, pot fi utilizate unele medicamente antivirale, dar conform studiilor, acestea nu afectează durata bolii.

Tratamentul simptomatic

Folosesc diferite grupuri de medicamente care au un efect antiinflamator și ameliorator dovedit. Scopul lor principal este de a limita procesul infecțios și de a preveni implicarea pulmonară, ceea ce poate duce la o evoluție mai severă. Cele mai frecvent utilizate medicamente sunt:

  • AINS (antiinflamatoare nesteroidiene)
  • Analgezice
  • Antipiretice
  • Mucolitice
  • Imunostimulante
  • Vitamine

Complicații

Rareori, bronșita acută duce la complicații, deoarece prognosticul în majoritatea cazurilor de infecție este bun. Cu toate acestea, în bronhoconstricția severă (contracția bronșică), pot apărea modificări pulmonare funcționale. Unele dintre complicațiile datorate bronșitei sunt:

  • Bronșită cronică
  • Pneumonie
  • ODN (insuficiență respiratorie acută)

Prevenirea și prognosticul

După cum sa menționat deja, în majoritatea cazurilor de bronșită acută, prognosticul este favorabil. Recuperarea completă, chiar și fără tratament, se observă în decurs de o săptămână. Pentru a preveni boala, sunt de obicei urmate câteva măsuri de igienă de bază:

  • Evitați contactul cu pacienții
  • Păstrarea unei distanțe
  • Purtarea unei măști de față
  • Utilizarea dezinfectanților