care

Spectrul autist este un continuum în care cad greutăți diferite stări autiste. Incidența autismului crește progresiv. Numai în Bulgaria, numărul persoanelor cu autism este de zeci de mii.

Printre principali caracteristici ale autismului sunt deficite persistente în comunicarea și interacțiunea socială, stereotipurile de interese și activități, lipsa reciprocității emoționale și altele. Datorită plasării nenumăratelor nuanțe ale afecțiunii sub un numitor comun în unitatea de diagnostic - spectrul autismului, autismul are astăzi multe fețe.

Integrare socială dificilă sau uneori imposibilă rupe și mai mult traiectoria vieții acestor oameni. Trăind într-o realitate imaginară și evitând atingerea realității, privează copiii autiști de oportunitatea de a-și forma prietenii și de a experimenta plăcerea și dorința pentru activități de grup.

Mulți părinți se confruntă cu întrebarea cine sunt sport adecvat pentru un copil cu acest diagnostic. Sportul nu este un capriciu parental sau o formă de negare a diagnosticului. Pe de o parte, a fost demonstrată o incidență crescută a obezității și a bolilor metabolice în rândul persoanelor autiste. Pe de altă parte, sportul poate îmbunătăți integrarea socială a copiilor autiști dacă este ales corect în funcție de condiția individuală.

Observațiile celor mai mulți profesioniști din domeniul medical și părinți cu privire la preferințele sportive ale persoanelor autiste arată în mod clar că persoanele cu tulburare de spectru autist evită și nu se bucură de sporturile de echipă - fotbal, baschet, volei etc. Există una dintre trăsăturile fundamentale ale situației - lipsa de înțelegere a activităților sociale și a relațiilor.

Desigur, fiecare regulă are propria ei excepții deoarece foarte des abordarea poate face minuni. Este îmbucurător faptul că în țara noastră societatea a început să dea o mână de ajutor copiilor autiști, lansând mai multe proiecte de succes. Un exemplu al unui astfel de proiect este cooperarea Federației Bulgare de Tenis cu Pașii pentru Fundația Copiii Invizibili din Bulgaria. Acestea sunt lecții deschise tenis, implicând copii cu autism și colegii lor care practică sportul de ani de zile.

Având în vedere dificultățile sociale ale copiilor autiști, așteptările inițiale ale proiectului erau că aceștia își vor pierde rapid interesul. Prin urmare, alte activități le-au fost pregătite în afara terenului. A fost uimitor faptul că copiii autiști nu au părăsit racheta ore în șir. Unii chiar s-au împrietenit unul cu celălalt, ceea ce a fost uimitor în contextul comportamentului lor de până acum.

Sporturi la care persoanele autiste se adaptează cu ușurință și exersează cu plăcere, sunt individualiste. Le aparțin înot, alergare, sărituri, ciclism (dacă nu există nicio problemă cu menținerea echilibrului). Bowlingul este, de asemenea, citat ca o distracție preferată a multor copii cu autism. Aleargă în parc sau merge cu bicicleta cu cei mai apropiați oameni dă pace și securitate de persoane autiste, care pot face aceste activități extrem de dezirabile și le pot integra în rutina lor zilnică.

Animalele iar relația cu ei are potențialul de a debloca la persoanele autiste un grad mai ridicat de relaxare socială, încredere și conexiune emoțională cu oamenii din mediul imediat. Una dintre formele de terapie pentru trăsăturile autiste este tratarea cu caii. Au fost dezvoltate diferite variante ale acestora din urmă, în funcție de gravitatea trăsăturilor autiste și de obiectivul terapeutic.

Pe site-uri și forumuri specializate, mulți părinți își împărtășesc experiențele personale despre care sportul a avut cel mai mare impact pozitiv asupra copiilor lor. Se pare că orice copil cu o tulburare a spectrului de autism poate practica cel puțin un sport care îi oferă o plăcere reală. De exemplu, există copii pentru care karate s-a dovedit a fi singurul sport acceptat. Unii dintre ei își dau seama de importanța centurilor și suferă sincer dacă nu le ating.

Orice sport practică un copil cu tulburare de spectru autist, această activitate depășește cu mult beneficiile asupra sănătății fizice. Numai persoanele care au fost diagnosticate cu autism sunt profund conștiente de impactul social și beneficiile sportului pentru acești copii. Copiii sportivi câștigă un grad mai mare de încredere în contactele și comportamentul lor social. Încep să-și dorească activitate fizică deoarece simt instinctiv efectul psihologic de vindecare a sportului asupra lor.

În concluzie, putem sfătui toți părinții copiilor cu un astfel de diagnostic să nu cedeze eșecului și să găsească sportul potrivit pentru copilul lor. Beneficiile pot depăși ceea ce se așteaptă, iar speranța și pașii înainte sunt indispensabili!

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.