Este nevoie de reformă în ceea ce privește concediul de maternitate, analizează Dimitria Gavalyugova de la Institutul pentru Economie de Piață

maternitate

Dezbaterea cu privire la formularea optimă a politicilor legate de nașterea și creșterea unui copil este prezentă pe scena științifică și politică de zeci de ani, scrie Dimitria Gavalyugova de la Institutul pentru Economie de Piață (IME) în analiza duratei maternității.

Încă din 1919, convenția privind concediul de maternitate a Organizației Internaționale a Muncii prevedea că femeile nu aveau voie să lucreze cel puțin șase săptămâni după naștere pentru a asigura sănătatea atât a mamelor, cât și a copiilor. Prevederi legale în această direcție au existat în Europa în cea mai mare parte a secolului XX, iar astăzi există diferențe semnificative între durata concediului și generozitatea beneficiilor acordate.

O motivație suplimentară pentru existența unei astfel de reglementări legale vine din dorința de a crește ocuparea forței de muncă a femeilor. În general, concediul de maternitate securizat creează o legătură mai puternică între femei și piața muncii, asigurând o rată mai scăzută a abandonului datorat nașterii.

O referință din statisticile privind relația dintre durata concediului de maternitate plătit și raportul dintre femei și bărbați care participă activ pe piața muncii arată că există o relație pozitivă puternică între durata concediului de maternitate plătit și egalitatea dintre femei și bărbați în forța de muncă.

Această conexiune, desigur, poate fi întărită de caracteristici politice și culturale.

Cu toate acestea, datele arată, de asemenea, că relația dintre durata maternității și activitatea muncii femeilor slăbește și chiar devine negativă după ce numărul de zile depășește o anumită valoare.

Bulgaria este țara cu cea mai mare durată a concediului de maternitate plătit nu numai în Europa, ci și în întreaga lume. Pe baza observațiilor, se poate concluziona că din punctul de vedere al stimulării participării femeilor pe piața muncii, există o durată optimă a concediului de maternitate, iar cea reglementată legal în Bulgaria o depășește cu mult.

Într-un studiu recent publicat în Cambridge Journal of Economics, doi autori de la Universitatea din Utrecht, Yusuf Emre Akgunduz și Janeke Plantenga, au analizat efectele negative asupra angajării materne și au încercat să găsească durata optimă a concediului de maternitate.

Analiza lor se concentrează asupra efectului legislației relevante asupra ocupării forței de muncă, a numărului de ore lucrate pe săptămână, a nivelurilor salariale și a segregării verticale a ocupării forței de muncă în 16 țări europene pentru perioada 1970-2010.

Întrucât principalul factor care determină dorința de a lua concediul planificat pe întreaga sa durată este măsura în care suma planificată înlocuiește venitul de muncă anterior, în metodologia lor autorii combină durata concediului și valoarea compensației plătite. Aceștia acordă o pondere de 66% și 100% din concediu, care include un salariu de peste 37% și respectiv 66% din salariul mediu lunar al mamei, respectiv unul de 33% pentru beneficiile mai mici.

Folosind un model standard pentru acest tip de analiză, autorii arată că durata optimă a concediului de maternitate plătit (care include numărul de zile pentru creșterea unui copil) este de aproximativ 28 de săptămâni sau 198 de zile. În plus, efectul concediului de maternitate asupra angajării materne este mai mare atunci când se ia în considerare grupa de vârstă de la 25 la 34 de ani. În plus, aceștia găsesc posibile efecte negative asupra remunerării femeilor și accesului la funcții mai calificate, care iau concediu plătit mai mult.

În cele din urmă, acest studiu se clasifică drept cea mai recentă adăugare la o serie de studii privind efectele pozitive și negative ale duratei concediului de maternitate plătit.

La nivel european, dezbaterea a fost îndelung concentrată nu asupra existenței sau nu a acesteia, ci mai degrabă asupra modului de formulare a acesteia în așa fel încât să aibă efecte pozitive optime atât asupra părinților, copiilor, cât și asupra economiei.

Punând Bulgaria în acest context, putem vedea clar că este nevoie de reformă. Un sistem în care părinții plătesc în medie de două ori mai puțin decât primesc, iar mamele au un stimulent de a sta departe de piața muncii ani de zile, nu numai că este ineficient, dar și nesustenabil.