gluten

Nu toată lumea suferă de alergii în copilărie, aceasta poate fi declanșată la vârsta adultă, iar acest lucru se întâmplă la aproximativ 4% dintre oameni. Iată cum să identificați ce produse să evitați și de ce.

Există persoane care acceptă stomacul supărat ca intoleranță la un anumit produs și încetează să-l mai consume. Ei consideră adesea că aceasta este o alergie, chiar și fără a consulta un specialist și a face testele necesare. Există însă și cazuri în care manifestările alergiei adevărate sunt ignorate, deși un atac sever poate pune viața în pericol.

Cum să știți că aceasta este o reacție alergică?

Cele mai frecvente simptome ale alergiei sunt erupțiile cutanate, respirația șuierătoare, greața severă. Dacă un produs neadecvat intră în organism, sistemul imunitar produce anticorpi imunoglobulină E, care luptă împotriva „invadatorului”. Acestea atacă celulele pielii, plămânilor și ale tractului digestiv, ceea ce provoacă reacția corespunzătoare.

În cazuri mai severe, șocul anafilactic se poate dezvolta atunci când tensiunea arterială sare și o persoană nu poate respira din cauza unei reacții la plămâni. Dacă nu primește ajutor în timp util, poate chiar să moară. Cel mai adesea, o reacție atât de puternică este cauzată de aportul de pește, fructe de mare, arahide și nuci. Copiii sunt alergici la ouă și lapte, dar cresc cu mare succes în adolescență.

Care este cauza alergiilor alimentare?

Experții nu au un răspuns clar, fără ambiguități, deși numărul adulților cu alergii crește cu fiecare zi care trece. Iată câteva dintre motive.

De exemplu, când era copil, o persoană nu încerca nuci sau pește, iar „familiarizarea” cu ei la vârsta adultă duce la faptul că organismul respinge mâncarea necunoscută.

Lipsa vitaminei D.

Această deficiență afectează aproximativ 70% dintre adulți și este extrem de importantă pentru imunitate.

Modificările microflorei corpului pot afecta, de asemenea, dezvoltarea alergiilor. Aceste modificări sunt de obicei provocate de antibiotice și diete.

Alergie sau intoleranță? Acestea sunt lucruri diferite, deși mulți nici măcar nu știu asta. Iată cum să le deosebim.

Ce o cauzează: pește, midii, arahide, nuci, ouă, soia, lapte, gluten.

Simptome - diferite semne ale tractului gastro-intestinal și cel mai adesea:

• roșeață și erupții pe piele sau în gură;

• dificultăți de respirație, respirație șuierătoare;

• tuse;

• dificultate la inghitire;

• scăderea ritmului cardiac;

• amețeli;

• Crampe abdominale;

• greață, vărsături, diaree.

Timp: cel mai adesea reacția are loc imediat după administrarea produsului „interzis”. Uneori, simptomele pot apărea după 2 ore, foarte rar - după 6. Reacția are loc la fiecare contact cu produsul.

Tratament: simptomele ușoare pot fi tratate cu antihistaminice. Șocul anafilactic necesită introducerea hormonului epinefrină sau a altor medicamente (în orice caz, nu vă auto-medicați!).

Nu necesită intervenția sistemului imunitar, toate simptomele sunt legate de tractul digestiv. Problema este lipsa enzimei necesare în organism pentru procesarea unui anumit produs.

Ce cauzează: cafea, condimente picante, piersici, ceapă, varză, fasole, gluten, produse lactate, arome.

Timp: reacția poate fi imediată sau apare în decurs de 2 până la 24 de ore. Depinde de doză și poate să nu apară la fiecare masă.

Tratament: medicamente care facilitează digestia.

Este necesar să se excludă produsele din grupul de risc în absența alergiilor sau intoleranțelor? Nu! Fără gluten va fi mai dificil să obțineți fibre și vitamine B, fără produse lactate - calciu și vitamina D. Unii cred că renunțarea la astfel de produse ajută la menținerea sănătății și a pierderii în greutate, dar nutriționiștii consideră că aceasta este o variantă a efectului placebo.