Controlul subiectului
Căutați un subiect
Vedere

Conținut caloric în diferite alimente


CALORII
la 100 g.
A
1. Avocado - 228 kcal.
2. Miel
- cizmă - 142 kcal.
- sâni - 404 kcal.
- cotlet - 370 kcal.
- umăr - 303 kcal.
- carne grasă medie - 323 kcal.
- file - 122 kcal.
3. Ananas - 56 kcal.
4. Conserve de ananas - 84 kcal.
5. Sparanghel - 17 kcal.

vitamina sunt

6. Migdale - 659 kcal.
7. Banane - 92 kcal.
8. Plăcintă cu brânză - 391 kcal.
9. Bere - 35-40 kcal.
10. Biscuiți obișnuiți - 222 kcal.
11. Biscuiți cu unt - 292 kcal.
12. Biscuiți cu ciocolată - 276 kcal.
13. Fasole verde - 30 kcal.
14. Boza - 72 kcal.
15. Durerea de lămâie - 140 kcal.
16. Bole de trandafiri - 138 kcal.
17. Durerea din căpșuni - 138 kcal.
18. Bomboane de jeleu - 75 kcal.
19. Afine - 37 kcal.
20. Făină - 370 kcal.
21. Aluat de unt „Bella” - 100 kcal.
22. Pește alb - 78 kcal.

23. Musaca vegetariana - 495 kcal.
24. Vermut - 114 kcal.
25. Vin - 60-65 kcal.
26. Cireșe - 62 kcal.

27. Mazăre - 50 kcal.
28. Conserve de mazăre - 52 kcal.
29. Mazăre cu carne - 541 kcal.
30. Mazăre uscată - 350 kcal.
31. Grapefruit - 50 kcal.
32. Gris halva - 210 kcal.
33. Struguri - 72 kcal.
34. Ciuperci - 27 kcal.
35. Gâscă - 264 kcal.
36. Caserola cu carne - 416 kcal.

37. Pepene verde - 27 kcal.
38. Roșii - 20 kcal.
39. Gutuie - 69 kcal.

41. Eclairs - 387 kcal.

42. Orez fiert - 163 kcal.
43. Cartofi tocați - 85 kcal.
44. Varză înăbușită - 112 kcal.
45. Smântână - 280 kcal.
46. ​​Zahar - 410 kcal.
47. Varză - 25 kcal.
48. Varza - 25 kcal.
49. Varză roșie -26 kcal.
50. Varză albă -25 kcal.

51. Brânză de vaci dietetică - 80 kcal.
52. Brânză de vaci și fără grăsimi - 58 kcal.

110. Alune - 683 kcal.
111. Ciorbă de linte - 267 kcal.
112. Tocană de linte - 479 kcal.
113. Lămâi - 36 kcal.
114. Ceapă verde - 26 kcal.
115. Capete de ceapă - 52 kcal.
116. Ceapă proaspătă - 25 kcal.
117. Ceapa veche
M

118. Patrunjel - 60 kcal.
119. Maioneză - 650 kcal.
120. Paste - 372 kcal.
121. Pastele la cuptor - 261 kcal.
122. Malebi - 141 kcal.
123. Mandarine - 46 kcal.
124. Conserve de mandarină - 52 kcal.
125. Margarină nesărată - 750 kcal.
126. Margarină sărată - 781 kcal.
127. Marmeladă - 250 kcal.
128. Măsline - 147 kcal.
129. Vaca de unt - 740 kcal.
130. Mierea de albine - 329 kcal.
131. Carne înăbușită - 483 kcal.
132. Carne cu fasole verde - 435 kcal.
133. Carne cu cartofi - 512 kcal.
134. Carne cu orez - 613 kcal.
135. Carne friptă - 296 kcal.
136. Mish-mash - 319 kcal.
137. Lapte cu orez - 317 kcal.
138. Morcovi - 35 kcal.
139. Musaca cu carne - 559 kcal.

140. Rodie - 75 kcal.
141. Nectar - 33 kcal.

142. Oile slabe - 191 kcal.
143. Grăsime de oaie - 417 kcal.
143. Nuci - 700 kcal.
145. Oshaf - 64 kcal.

118. Picior de porc - 292 kcal.
119. Gât de porc - 250 kcal.
120. Tija de porc - 271 kcal.
121. Limbă de porc - 232 kcal.
122. Cotlet de porc - 258 kcal.
123. Ficat de porc - 140 kcal.
124. Carne de porc cu slănină - 480 kcal.
125. File de porc - 176 kcal.
126. Prune uscate - 82 kcal.
127. Brânză de saramură de vacă - 305 kcal.
128. Brânză salată de oaie - 327 kcal.
129. Brânză procesată - 290 kcal.
130. Macrou - 129 kcal.
131. Macrou conservat - 333 kcal.
132. Macrou - 248 kcal.
133. Înghețată cu caramel - 183 kcal.
134. Înghețată de ciocolată - 188 kcal.
135. Inghetata cu fructe de padure - 150 kcal.
136. Bacon - 854 kcal.
137. Prune - 60 kcal.
138. Ulei de floarea soarelui - 932 kcal.
139. Figuri - 61 kcal.
140. Suc de struguri - 70 kcal.
141. Suc de casă - 17 kcal.
142. Suc de portocale - 40 kcal.
143. Săruri - 405 kcal.
144. Săruri de brânză galbenă - 452 kcal.
145. Spaghete - 350 kcal.
146. Spanac - 28 kcal.
147. Sprite/250 ml/- 100 kcal.
148. Supe cu carne - 202 kcal.

149. Tarator - 233 kcal.
150. Umăr de vițel - 118 kcal.
151. Picior de vițel - 107 kcal.
152. Piept de vițel - 142 kcal.
153. Limba de vițel - 128 kcal.
154. Ficat de vițel - 84 kcal.
155. Carne de vită - 199 kcal.
156. File de vițel - 104 kcal.
157. Dovleac - 34 kcal.
158. dovlecei - 18 kcal.
159. Tocanita de dovlecei - 282 kcal.
160. Tolstolob - 93 kcal.
161. Tort cu smântână - 310 kcal.

162. Fanta portocaliu/250 ml/- 100 kcal.
163. Tocană de fasole - 426 kcal.
164. Arahide - 620 kcal.
165. Curmale uscate - 313 kcal.

166. Caviar - 150 kcal.
167. Halva/tahan/- 540 kcal.
168. Hamburger/104 g/- 256 kcal.
169. Hamburger - dublu/143 g/- 354 kcal.

Х Л Я Б
170. Grâu alb - 237 kcal.
171. Negru grosier cu tărâțe - 182 kcal.
172. Grâu - 183 kcal.
173. Grâu cu făină măcinată grosier - 219 kcal.
174. Grâu tip "Dobrudja" - 226 kcal.
175. Grâu integral - 199 kcal.
176. Făină integrală cu floarea-soarelui - 247 kcal.
177. Pâine integrală - 228 kcal.
178. Secară - 217 kcal.
179. Secară cu făină măcinată grosolan - 213 kcal.
180. Cereală integrală de secară - 193 kcal.
181. Secară-grâu - 210 kcal.
182. „Sofia” - 240 kcal.
183. „Stara Zagora” - 253 kcal.
184. Rusci - 396 kcal.
185. Franzela - 294 kcal.

Înălțime/an 17 - 19 20 - 24 25 - 29 30 - 39 40 - 49
150-153 46 47,5 50 53,5 58
158-161 51,5 52,5 54 57,5 ​​60,5
162-165 54 54,5 56,5 60 63
166-169 56,5 57,5 ​​59,2 61,9 65,5
170-173 59 59,5 61,5 64,3 68,4
174-177 61,7 62,5 64,4 67 71
178-181 64,5 65,5 67 70 74,5
182-185 68 69 70,9 73,5 78
186-190 71 72 73,5 76,3 81
Rețineți, totuși, că mușchii bazinului sunt mai mult decât grăsimi (slănină)


SPORT


Vitamine
Vitaminele sunt compuși organici cu greutate moleculară scăzută de natură chimică diferită, care sunt sintetizați în principal în plante și parțial în microorganisme. Numai unele dintre ele sunt sintetizate în cantități mici în corpul uman. Vitaminele sunt extrem de importante pentru organism, deoarece sunt necesare pentru evoluția normală a tuturor proceselor biologice, pentru absorbția altor substanțe nutritive, pentru creșterea, recuperarea celulelor și a țesuturilor.

Vitaminele cresc reactivitatea imunobiologică și rezistența organismului la factori de mediu nefavorabili. Susțin hematopoieza și funcțiile unor organe importante/ficat, glande endocrine /, sunt necesare și pentru utilizarea normală a grăsimilor, carbohidraților, proteinelor, sărurilor minerale. În absența sau deficitul de vitamine, diferiți nutrienți nu sunt metabolizați corespunzător, metabolismul lor este perturbat, creșterea este încetinită sau oprită, imunitatea este redusă.

Dacă aportul de vitamine cu alimente este insuficient pentru o lungă perioadă de timp, apare hipo- sau avitaminoză. Aceste condiții sunt de obicei observate în zone separate, în special iarna și primăvara, datorită gamei limitate de fructe și legume proaspete și a conținutului redus de vitamine în alimente. Hipovitaminoza se dezvoltă, de asemenea, cu un conținut normal de vitamine în alimente, dar cu o nevoie crescută de ele/sarcină, alăptare, muncă fizică și mentală intensă, sport activ, după boli infecțioase și alte boli/sau cu absorbție slabă, descompunere crescută sau radiații accelerate de vitamine din organism. Introducerea unor cantități mari de preparate vitaminice în principal sintetice determină afecțiuni adverse cunoscute sub numele de intoxicații cu vitamine (hipervitaminoză). Vitaminele sunt împărțite în hidrosolubile și solubile în apă.


1. Vitamina A (retinol) este conținută numai în produsele de origine animală. Activitatea vitaminei A este posedată de unii compuși ai carbonului, care în plante sunt de obicei asociați cu proteinele carotenoide. Vitamina A este necesară pentru o creștere adecvată, pentru piele și apendicele pielii, pentru dezvoltarea scheletului osos și a dinților. Participă la formarea purpurei vizuale/rodopsinei/în retină, care este baza percepției luminii. Surse de vitamina A sunt uleiul de pește, ficatul de vită, ouăle, untul. Carotenoizii se găsesc în spanac, urzici, ardei roșu, caise, dovleci și mai ales morcovi;

2. Vitamina - grupa D. Acest grup include vitamine anti-rahitism - vitamina D2/ergocalciferol/vitamina D3/colicalciferol /, vitamina D4, vitamina D5. Importanța fiziologică a vitaminei D este determinată de participarea sa la metabolismul calciului și fosforului. Crește resorbția și depunerea oaselor ajută la transformarea fosforului anorganic în organic, stimulează creșterea. Deficitul de vitamina D este unul dintre principalii factori pentru dezvoltarea rahitismului.

Cel mai bogat în vitamina D este ficatul peștelui. Anumite cantități sunt conținute în produsele de origine animală: lapte, ouă, unt, ficat;

3. Vitamina - E - grupa/tocoferoli, anti-sterilitate /. Au un efect antioxidant asupra grăsimilor intracelulare și protejează celulele de acțiunea substanțelor toxice. Tocoferolii afectează funcția de reproducere. În caz de deficiență nutrițională, se observă distrofie musculară, tulburări ale ciclului sexual în formarea spermei, infertilitate. Cantități semnificative de tocoferoli sunt conținute în germenul de cereale, legume cu frunze, nuci, uleiuri vegetale nerafinate;

4. Vitamina - K - grupă/antihemoragică, vitamine de coagulare /. Acestea sunt implicate în sistemul enzimatic care sintetizează proteinele care iau parte la coagularea sângelui. Vitamina K1 intră în alimente, iar vitamina K2 este sintetizată de flora bacteriană intestinală. Sursele de vitamina K sunt părțile verzi ale plantelor, legumele cu frunze, leguminoasele, roșiile, ficatul, ouăle.

Acestea includ vitaminele B/B1, B2, B6, B12 /, vitamina PP, vitamina C, vitamina P, acid linoleic, acid pantotenic, acid folic și vitamina H.

1. Vitamina B1/tiamină, anevrină /. Este implicat activ în metabolismul glucidic. Utilizarea prelungită a alimentelor sărace în vitamina B1 duce la o încălcare a metabolismului glucidic, corpul acumulează acid lactic și piruvic, afectează funcțiile sistemului nervos. Hipovitaminoza B1 se manifestă cel mai adesea prin oboseală generală, cefalee, insomnie, scăderea memoriei și atenției, palpitații. Lipsa vitaminei B1 duce la boala „beriberi”/B1-beriberi /. Principalele surse de vitamina B1 sunt cerealele și produsele lor/grâu, orez, drojdie de pâine, drojdie de bere /, precum și ficatul. Nevoia de vitamina B1 este de 0,7-2,4 miligrame/24 de ore.

2. Vitamina B2/riboflavină /. Această vitamină este implicată în procesele redox ale celulei. Necesar pentru funcția vizuală - îmbunătățește adaptarea la vederea nocturnă și percepția culorilor. Deficitul de vitamina B2 duce la tulburări în utilizarea proteinelor și a carbohidraților, întârzierea creșterii, dermatoze, leziuni oculare, modificări degenerative ale sistemului nervos. Este sintetizat de drojdii de plante, ciuperci, mucegaiuri și multe bacterii.

Principalele surse de vitamina B2 sunt ficatul, carnea, laptele, brânza, legumele cu frunze, drojdia de bere. Necesarul zilnic este de 0,8 - 2,4 mg.

3. Vitamina B6/piridoxină /. El îndeplinește funcții metabolice importante ca o componentă a unor enzime. Reglează metabolismul colesterolului, participă la hematopoieză. Deficitul prelungit de vitamina B6 duce la afectarea metabolismului proteinelor și aminoacizilor, la excitabilitate crescută, la afectarea ficatului. Bogate în vitamina B6 sunt drojdia de bere, cerealele, ficatul, carnea, ouăle. Necesarul zilnic se ridică la 0,6 - 2 mg.

4. Vitamina PP/acid nicotinic, factor antipelagic /. Rolul biologic al acestei vitamine este legat de metabolismul proteinelor, de reglarea endocrină, de funcțiile sistemului nervos, digestiv și cardiovascular. Deficitul prelungit de vitamina PP dezvoltă boala pelagra, care se manifestă prin dermatoză, modificări inflamatorii la nivelul mucoaselor gurii și limbii, demență și tulburări digestive. Bogate în vitamina PP sunt drojdia de bere, învelișurile de cereale, leguminoasele, ficatul, peștele. Necesarul zilnic este de 8-26 mg

5. Vitamina C (acid ascorbic). Funcția principală a vitaminei C este redox. Afectează metabolismul.Este asociat cu formarea de colagen în pereții vaselor de sânge și menține permeabilitatea normală a peretelui vasului. Cu un deficit de vitamina C/acid ascorbic/se observă sângerări și, de asemenea, reduce rezistența organismului la infecții și anumite toxine

În special bogate în vitamina C sunt măceșii, afinele, ace de pin. Cele mai frecvent folosite legume și fructe bogate în vitamina C sunt: ​​urzică, ardei roșu, cartofi, varză, roșii, mere. Necesarul zilnic se ridică la 40 - 140 mg.

6. Vitamina P/rutină, ceptrină /. Are un efect de întărire capilară. Absența acesteia duce la sângerări, slăbiciune generală. Șoldurile, citricele și afinele sunt bogate în vitamina P. Necesarul zilnic se ridică la 15 - 40 mg.

7. Acid linoleic. Are un efect protector împotriva unor substanțe toxice/metale grele /. Conținut în carne de vită, lapte, orez. Necesarul zilnic se ridică la 8 - 19 mg.

8. Acid pantotenic/vitamina B9 /. Această vitamină este implicată în metabolismul aminoacizilor și grăsimilor. Conținut în drojdie de bere, ficat, carne, gălbenuș de ou, pește, lapte. Necesarul zilnic se ridică la 6 - 15 mg.

9. Acid folic/vitamina B9 /. Această vitamină este un factor antianemic activ. Principalele surse sunt legumele cu frunze, morcovii, varza. Nevoile zilnice se ridică la 10 - 34 mg.

10. Vitamina B12 este necesară pentru a menține formarea normală a sângelui. Principalele surse sunt ficatul, rinichii, carnea, laptele și produsele lactate. Nevoile zilnice se ridică la 65 - 180 mg.

11. Vitamina H/biotina /. Este implicat într-o serie de sisteme enzimatice. Conținut în drojdie de bere și brutar, rinichi, ficat, morcovi, roșii și piersici. Necesarul zilnic se ridică la 16 - 42 mg.


Moderat de miloto
punctul 7 din Regulamente