Nu vă vom sfătui niciodată să înlocuiți inhalatorul pentru astm cu alimente. Dar cu siguranță o veți ajunge mai rar dacă urmați o anumită dietă.

dieta
Cercetările arată că o dietă sănătoasă poate reduce numărul și severitatea atacurilor de astm. Ideea că mâncarea poate calma simptomele astmului poate părea incredibilă, dar veți realiza că este complet justificată atunci când aflați cauza acestor simptome. Un atac de astm apare atunci când un alergen sau alt iritant, cum ar fi polenul sau polenul, intră în organism și declanșează un răspuns imun puternic. Răspunde atacului cu un voleu puternic de histamine și alte substanțe care provoacă inflamația căptușelii căilor respiratorii. Inflamația cronică duce de fapt la îngroșarea pereților bronșici și îngustarea căilor respiratorii chiar și în absența unui atac alergic. Situația este în continuare agravată de faptul că bronhiile încep să secrete o cantitate crescută de secreție, care este reținută în ele și intensifică senzația de dificultăți de respirație.

Inflamația este principalul vinovat pentru simptomele astmului și se concentrează pe majoritatea medicamentelor pentru astm. Din aceasta putem concluziona că alimentele cu proprietăți antiinflamatoare, precum și cele care lichefiază secrețiile bronșice, se clasează printre cele naturale medicamente anti-astmatice . Aportul regulat de anumiți nutrienți poate reduce riscul de a dezvolta astm.

REȚETA TA ALIMENTARĂ

Consumul frecvent de ceapă poate reduce crizele de astm. Motivul este prezența mai multor substanțe care reduc inflamația. Unul este un tip de flavonoid cunoscut sub numele de quercetin. S-a demonstrat că quercetina inhibă eliberarea substanțelor inflamatorii din mastocite, care sunt asociate cu reacții alergice. Efectele unor medicamente pentru astm sunt similare. Ceapa conține, de asemenea, uleiuri de muștar (izotiocianați), despre care se crede că suprimă inflamația cauzată de astm, după cum se arată în experimentele cu animale de laborator. Alimentele picante provoacă eliberarea de lichide care ajută organismul să scape de secrețiile acumulate. (Aveți grijă, deoarece într-un procent mic dintre bolnavii de astm, ceapa în sine declanșează o reacție alergică.)

Aport minim: Nu există o cantitate recomandată stabilită; încercați să includeți mai multe ceapă.

Sugestie utilă: Cel mai simplu mod de a extrage quercetina din ceapă (în coaja sa substanța este în concentrație cea mai mare) este prin adăugarea unei ceapă necojită în supa care fierbe. Quercetina va fi eliberată în bulion.

Deși nu este un substitut pentru medicamentele pentru astm, una sau două căni de cafea/cola ajută uneori, deoarece cofeina acționează ca teofilina, un medicament care dilată căile respiratorii. Nu luați cafea și teofilină în același timp.

Cercetătorii spun că consumul regulat de cafea poate preveni atacurile de astm, poate pentru că cofeina are un efect de dilatare a căilor respiratorii. Este, de asemenea, o sursă de magneziu și antioxidanți, care au și un efect benefic.

Aport minim: unul sau două pahare în timpul unui atac sau aceeași cantitate zilnică pentru a preveni convulsiile.

La fel ca merele și ceapa, ceaiul verde conține quercetină, precum și cantități mari de alt flavonoid cunoscut sub numele de epigalocatechină.

Aport minim: Faceți-vă obișnuit să beți două pahare pe zi sau mai puțin atunci când astmul s-a calmat.

Sugestie utilă: probabil că veți avea nevoie de ceva timp pentru a vă obișnui cu gustul ceaiului verde, deși mulți oameni îl adoră. Pentru a evita să devină prea amar, scufundați pachetul în apă fierbinte, dar nu clocotită și lăsați-l să stea cel mult 2 minute. Încercați diferite tipuri până când o găsiți pe cea care vă place cel mai mult. Încercați ceaiul alb, este mai parfumat, are un gust minunat și mult mai mulți antioxidanți.

Somon, macrou și alte alimente bogate în acizi grași omega-3

Acizii grași omega-3 care se găsesc în peștii grași și în alte alimente au proprietatea unică de a reduce inflamația în corpul uman, inclusiv în sistemul respirator. Persoanele care iau mai multe omega-3 sunt mai puțin expuse riscului de a dezvolta astm. Acești nutrienți vă pot ajuta chiar dacă aveți deja astm.

Este posibil să luați suplimente de ulei de pește pentru ameliorarea simptomelor astmului? Este nevoie de cercetări la scară largă, dar ceea ce s-a făcut până acum este optimist.

Omega-3 se găsește și în nuci, semințe de in măcinate, dar doar 20% este absorbit de organism.

Aport minim: Cel puțin 1 g de acizi grași omega-3 pe zi. Puteți obține mai mult cu 120 g de somon sau macrou.

Sugestie utilă: hamsia este o altă sursă excelentă de acizi grași omega-3.

Mere și afine

Doar un măr pe zi nu este suficient, dar consumul de mere poate întârzia apariția următorului atac de astm. La fel ca ceapa, sunt bogate în quercetină, care are cea mai mare concentrație în coajă (deci mâncați-le necojite). (Sucul de mere conține doar jumătate de quercetină în merele decojite.) Afinele sunt o altă sursă bogată.

Oamenii de știință britanici, care au dovedit efectele benefice ale seleniului, au descoperit, de asemenea, că cinci sau mai multe mere pe săptămână reduc riscul de a dezvolta astm cu 40%.

Aport minim: Mănâncă cât vrei!

Alimente bogate în antioxidanți, în special vitaminele C și E și seleniu

Un atac de astm este însoțit de inflamația căilor respiratorii, în urma căreia organismul începe să producă radicali liberi. Antioxidanții precum vitaminele C și E, precum și seleniul mineral, neutralizează radicalii liberi, pot îmbunătăți funcția pulmonară a bolnavilor de astm și cu siguranță reduc riscul de a dezvolta această boală.

Studiile arată că persoanele care suferă de astm iau mult mai puțin din acești antioxidanți decât oamenii sănătoși.

Oamenii de știință britanici au ajuns la concluzia că cei care consumă cel puțin 55 mcg de seleniu pe zi sunt de două ori mai susceptibili de a dezvolta astm bronșic decât cei care iau mai puțin de 30 mcg.

Antioxidanții neutralizează, de asemenea, radicalii liberi produși de organism ca răspuns la ozon, un poluant important al aerului și unul dintre cei mai comuni agenți declanșatori ai astmului. Studiile sugerează că antioxidanții pot îmbunătăți funcția pulmonară la persoanele care trăiesc în zone contaminate și sunt sensibile la ozon.

Cel mai mare efect se obține prin combinarea diferiților antioxidanți, în principal vitaminele C, E și seleniu, deoarece aportul lor simultan îmbunătățește acțiunea fiecăruia. Consumul unei varietăți de alimente bogate în antioxidanți este o garanție că obțineți cantitatea necesară de magneziu și alți nutrienți utili.

Aport minim: Vitamina C: 500 mg zilnic conținută într-un pahar de ardei roșii împreună cu un pahar de suc de portocale, broccoli fiert sau varză de Bruxelles. Vitamina E: Cel puțin 80 mg pe zi. Cu greu veți putea obține această cantitate prin alimente, așa că va trebui să luați un supliment. Cu toate acestea, încercați să consumați cât mai mulți germeni de grâu, migdale și semințe de floarea soarelui. Seleniu: 55 mcg pe zi, care este mai mic decât conținutul de seleniu din 30 g de nuci mixte, o nucă de Brazilia sau o bucată de pește alb. Sugestie utilă: Kiwi este probabil cea mai bogată sursă dietetică de vitamina C. Este cel mai ușor să tăiați fructele în jumătate și să le consumați cu o lingură.

ADITIVI ALIMENTARI

Vitamina C, vitamina E și seleniu

Studiile nu dau un răspuns clar dacă suplimentele antioxidante ajută persoanele care suferă de astm. Dacă cauza atacurilor alergice este intoleranța la ozon, administrarea mai multor antioxidanți în același timp ar putea atenua simptomele.

Doză: Vitamina C: între 250 și 500 mg de două ori pe zi. Vitamina E: 80 mg conținând tocoferoli și tocotrienoli. Dacă nu găsiți acest tip de supliment, căutați un produs format din tocoferoli naturali și luați 400 UI pe zi. Deoarece vitamina E este solubilă în grăsimi, este cel mai bine absorbită cu alimente care conțin grăsimi. Seleniu: 200 mcg o dată pe zi. Seleniul și vitamina E sunt cel mai bine absorbite atunci când sunt luate împreună.

Împreună cu aportul regulat de ceai verde, mere, ceapă, afine și citrice, vă recomandăm să luați un supliment de quercetină. În experimentele pe animale, s-a constatat că extractul de quercetină are efecte antiinflamatorii și bronhodilatatoare.

Doză: 400-500 mg de trei ori pe zi.

Potrivit unui studiu, această vitamină îmbunătățește funcția respiratorie la persoanele cu astm bronșic sever. La pacienții cu niveluri scăzute de vitamina B6 în sânge, suplimentul poate calma respirația șuierătoare și dificultățile de respirație.

Doză: 50-100 mg pe zi.

Cercetările sunt încă în desfășurare pentru a determina dacă aportul oral de magneziu poate ajuta la astm. Oamenii de știință încă clarifică dacă există un efect pozitiv al administrării suplimentelor de magneziu, dar puteți încerca în siguranță cantități moderate din acest mineral - sunt complet inofensive, deși unele specii pot provoca diaree.

Doză: între 200 și 400 mg de glicinat de magneziu zilnic.

Cum să vă protejați copiii de astm

Studii recente arată că există o legătură între consumul ridicat de antioxidant Vitamina C, beta-caroten și seleniu și un risc mai mic de astm. Când includeți o cantitate mare de acești nutrienți în dieta copilului dumneavoastră, reduceți semnificativ riscul de a dezvolta astm. Dacă aveți un fumător în familie, ar trebui să luați de două ori mai multă vitamina C. Studiile arată că riscul de astm la copiii care sunt expuși în mod regulat la fumatul pasiv este de două ori mai mic dacă iau suficientă vitamina C.

UITA DE…

Iritante alimentare

Dacă bănuiți că atacurile de astm sunt cauzate de anumite alimente, păstrați un jurnal detaliat cu alimentele pe care le consumați și atacurile. Dacă bănuiți că un anumit aliment declanșează o reacție alergică, excludeți-l din meniu timp de două săptămâni și vedeți dacă starea dumneavoastră se îmbunătățește. Pentru a vă asigura că este adevărata cauză a astmului, îl puteți returna în meniu pentru a vedea dacă simptomele vor reapărea.

Printre cele mai frecvente cauze ale astmului se numără ouăle, nucile, laptele și alte produse lactate, sulfiții și alte substanțe de îmbunătățire a aromei, cum ar fi aspartamul, benzoații și colorantul galben № 5 (tartrazină).

Grăsimi vegetale, grăsimi trans, cârnați grași și produse lactate integrale

Includerea multor alimente cu acțiune antiinflamatoare în astm nu este suficient - trebuie să se distingă cei care îl provoacă. Potrivit oamenilor de știință, acestea sunt ulei de porumb, floarea soarelui și șofran și alimente procesate care le conțin. Studiile arată că persoanele care consumă multe grăsimi polinesaturate sunt predispuse la apariția astmului, a eczemelor și a alergiilor. Experții recomandă înlocuirea acestora cu ulei de măsline sau ulei de rapiță.

De asemenea, este o idee bună să limitați aportul de grăsimi trans, care se găsesc în multe alimente cu grăsimi parțial hidrogenate. Sunt o sursă majoră de acizi grași omega-6, care determină formarea acidului arahidonic, o componentă majoră a prostaglandinelor și a leucotrienelor - principalii vinovați ai inflamației.

Este recomandabil să reduceți aportul de carne și produse lactate integrale, deoarece grăsimile saturate sunt o altă sursă majoră de acid arahidonic. Rezultatele unui studiu au arătat că 92% dintre bolnavii de astm care urmau o dietă vegetariană (fără produse de origine animală, inclusiv lapte și ouă) au simțit o îmbunătățire semnificativă după un an, 71% dintre aceștia observând încă din luna a patra. Înainte de studiu, toți participanții luaseră de mult timp medicamente pentru astm, cum ar fi cortizon. După finalizarea acestuia, aproape toate medicamentele au oprit sau au redus drastic.