Ești îngrijorat că ai dificultăți de respirație?

Dacă ți-e teamă că nu vei mai respira, vei leșina și te vei expune altora?

Simți că ai un nod în gât care te poate sufoca și chiar te poate ucide?

Nu ești singur! Îngrijorările cu privire la modul în care respirați - sunt frecvente în tulburările de anxietate și există teama de sufocare. Când ești neliniștit, poți crede cu ușurință că dificultăți de respirație înseamnă că ești în pericol, când de fapt nu ești.

Există câteva lucruri pe care le puteți face dacă aveți dificultăți de respirație în atacurile de panică:

atacurile

Consultați-vă medicul personal. El sau ea poate comanda teste pentru confirmarea sau excluderea diferitelor boli care cauzează dificultăți de respirație, cum ar fi astmul, alergiile, emfizemul pulmonar, obezitatea și multe altele. Dacă este necesar, el vă va prescrie un tratament medical adecvat.

După ce ați trecut toate examenele medicale și v-au confirmat că nu aveți altă boală - Educați-vă! (citiți articolul până la capăt)

Găsirea cauzelor creșterii anxietății, îngrijorării și a atacurilor de panică vă poate face mai conștient de ceea ce vi se întâmplă și astfel vă poate reduce anxietatea.

Mituri și realități care vă vor ajuta dacă aveți dificultăți de respirație în atacurile de panică.

Mitul 1: „Dacă mă simt fără suflare, înseamnă că voi muri de sufocare”.

Fapt: Senzația de respirație și sufocarea sunt două lucruri complet diferite.

Când corpul răspunde la stres crescut, cu o creștere a adrenalinei și intrarea într-un mod de „luptă sau fugă” - mușchii gâtului și pieptului se strâng, ceea ce provoacă dificultăți de respirație. Acest lucru nu are nicio legătură cu sufocarea. Indiferent cât de greu este să respiri, nu este posibil să te sufoci. Corpul are mecanisme de autoapărare care, dacă rămâi fără oxigen, se vor aprinde și vei respira.

Mitul 2: „Dacă îmi este greu să respir, înseamnă că nu am suficient oxigen”.

Fapt: Dacă ți se pare dificil să respiri într-un atac de panică, probabil că ai o respirație superficială și rapidă (hiperventilație), care îți introduce mult oxigen în corp.

Simptomele sunt cauzate de panică și respirație superficială, nu de o lipsă de oxigen.

Respirația excesivă și rapidă duce la pierderea dioxidului de carbon, iar această pierdere duce la simptome fizice intense, precum dificultăți de respirație, greață, tremurături etc.

Acest model de respirație se autosusține, deoarece cu cât îți faci mai multe griji cu privire la ceea ce ți se întâmplă, cu atât nivelurile de dioxid de carbon sunt mai mici și simptomele sunt mai intense.

Intri într-un cerc vicios.

Acest lucru nu este periculos pentru sănătatea dumneavoastră și poate fi ușor ușurat și oprit printr-o respirație adecvată. Cea mai frecvent utilizată tehnică este Respirația abdominală, care implică respirația prin diafragmă (mușchiul din abdomenul inferior).

Mitul 3: „Dificultatea mea de a respira în atacurile de panică este periculoasă”.

Fapt: Aceste sentimente și simptome pot fi înfricoșătoare și înfricoșătoare, mai ales prima dată, dar este important să știm că NU sunt periculoase (cu excepția cazului în care simptomele sunt cauzate de o problemă medicală).

Ceea ce este important de înțeles este că, dacă nu aveți respirație, puteți învăța să o controlați cu tehnici de respirație. Acest lucru vă va permite să vă controlați corpul și astfel veți reacționa mai calm la un alt atac de panică.

Mitul 4: „Dacă simt că mă sufoc într-un atac de panică, trebuie să respir mai repede pentru a intra mai mult oxigen în corpul meu”.

Fapt: În momentul unui atac de panică, respirația trebuie încetinită pentru a putea regla nivelul de dioxid de carbon.

Unii recomandă respirația într-o pungă de hârtie, ceea ce ajută la normalizarea dioxidului de carbon din organism.

Mitul 5: „Trebuie să-mi fac griji în permanență și să mă veghez pentru a mă asigura că respir în continuare și nu mor.”

Fapt: Corpul este perfect și nu poate controla decât respirația.

Nu vă mai priviți pentru a vă asigura că respirați în continuare. Corpul știe să respire. Vă amintiți cât de mici respiră bebelușii? Bebelușii fac acest lucru în mod natural, fără să se gândească sau să-și facă griji.

Preocuparea pentru respirație este ca un combustibil pentru anxietate. În loc să vă îngrijorați și să vă monitorizați constant, direcționați-vă gândurile și energia în direcția corectă.

Aflați tehnici adecvate de respirație care vă vor ajuta cu dificultăți de respirație în atacurile de panică. Fă-le zilnic până când devin al doilea eu.

În loc să vă faceți griji cu privire la sufocare, vă puteți spune: „Respirația mea este lentă, profundă și calmă. Gâtul meu se simte deschis și respir ușor. ”

Mitul 6: „Pentru a respira adânc, trebuie să respir din piept”.

Fapt: Respirația prin piept creează respirații superficiale, nu adânci.

Pentru a controla respirația în atacurile de panică, este necesar să respirați profund prin diafragmă.

Mitul 7: „Eu sunt unulro/ celui care simte așa. ”

Fapt: Milioane de oameni din întreaga lume simt acest lucru în timpul atacurilor de panică. Nu esti singur. De fiecare dată când vă confruntați cu frica de sufocare, amintiți-vă realitatea - nu sunteți în pericol.

Vorbește despre temerile tale de a respira într-un atac de panică.

Este important să ne dăm seama că majoritatea cauzelor dificultății de respirație pot fi ușor corectate.

Pe lângă învățarea tehnicilor de respirație, încercați terapia NLP, care vă va ajuta să depășiți temerile asociate cu dificultăți de respirație în atacurile de panică.

Milen Petrov
Terapeut NLP
0879 85 90 58
[email protected]

Milen Petrov este certificat cu succes NLP Master Practitioner, la International NLP Society din SUA sub co-fondatorul NLP Dr. Richard Bandler. El ajută a persoanelor care au dificultăți în viața lor legate de Atacuri de panică, frici, nemulțumiri etc. anxietate și depresie. El folosește metoda NLP pentru a obține mai multă pace, fericire și armonie în viața sa!

Dacă vrei să te simți și tu bine contactați terapeutul Milen Petrov NLP la 0879 85 90 58