15/11/2020 08:44; Anatoly Golia de la AFP

între

Președintele pro-rus al Moldovei, Igor Dodon, și adversara sa pro-europeană, Maya Sandu, se confruntă astăzi în turul doi al alegerilor prezidențiale disputate din Moldova, o țară în care Rusia se teme să-și piardă influența și acuză Occidentul de intervenție.

Fosta republică sovietică de limbă română, care și-a pierdut o parte a teritoriului în fața separatiștilor pro-ruși - Transnistria - se echilibrează de ani de zile între ambițiile europene și apropierea de Kremlin.

Sandu, în vârstă de patruzeci și opt de ani, fost prim-ministru al Băncii Mondiale, a dat o lovitură neașteptată adversarului său, conducând primul tur al alegerilor prezidențiale de la începutul lunii noiembrie.

Datorită sprijinului fără precedent din partea alegătorilor din străinătate, ea a primit aproximativ 36% din voturi, comparativ cu mai puțin de 33% pentru Dodon. Sondajele publicate pe măsură ce se apropie runda a doua arată că cele două sunt la nivel.

Rezultatul celei de-a doua runde poate fi decis din nou de „diaspora, care conform unor estimări reprezintă până la 40% dintre cetățenii moldoveni” care au plecat în străinătate pentru a scăpa de mizerie într-una dintre cele mai sărace țări din Europa, subliniază grupul de reflecție american ” Sfatul Atlanticului ".

"Mulți vor vota nu pentru Sandu, ci împotriva lui Dodon", care a devenit un "simbol al corupției" în timpul mandatului său de patru ani, a declarat pentru AFP avocatul și activistul moldovean Stefan Gligor.

- „Stabilitate” versus „haos” -

Sandu, liderul partidului de acțiune și solidaritate de centru-dreapta, a cerut Instagram-ului să „voteze pentru Bine”. Ea a promis să reducă cheltuielile prezidențiale și să protejeze interesele naționale pentru Rusia, care, în funcție de tensiunile diplomatice, impune sancțiuni economice Moldovei mici.

Sandu a primit, de asemenea, sprijinul președintelui român Klaus Johannes, care s-a declarat mulțumit de rezultatul ei din primul tur.

Prezentându-se ca garant al „stabilității”, Dodon, în vârstă de 45 de ani, apără „relațiile bune cu Rusia” și vorbește despre „schimbări în bine” pentru cei 3,5 milioane de locuitori ai Moldovei, împărțiți între Ucraina pro-occidentală și membrul UE România.

Dodon a făcut atacurile obișnuite asupra adversarului său, acuzând-o că nu este interesată de țară și că face tot mai multe „remarci isterice”.

Având în vedere protestele împotriva aliaților săi din Kârgâzstan și Belarus în acest an, Rusia nu vrea să lase lucrurile din Moldova soartei.

Vladimir Putin își anunță în mod deschis sprijinul pentru Dodon, primindu-l la Kremlin și anunțând ajutor financiar pentru Moldova, a cărei economie agricolă a fost lovită de secetă anul acesta.

"Sperăm că la următoarele alegeri, poporul moldovenesc va aprecia eforturile președintelui său", a declarat șeful statului rus în octombrie.

Șeful Rusiei de informații externe, Serghei Naryshkin, a măturat, ca în multe alte cazuri, sperietoarea americană și a acuzat Washingtonul de organizarea unui „scenariu revoluționar pentru Moldova în noiembrie”.

În țară au existat multe proteste post-electorale în trecut, unele marcate de violență, distrugere și jafuri ale birourilor guvernamentale.

Observatorii spun că o posibilă victorie pentru Dodon ar putea declanșa proteste, mai ales în cazul unui rezultat final în care conducerea sa este foarte mică.

"Dacă conducerea sa asupra lui Sandu nu depășește 1-3%, cei care îl susțin vor ieși în stradă pentru a expune frauda electorală", a prezis Serhiy Gerasimchuk, expert în politică moldovenească la think tank-ul Prizma din Ucraina.

Dacă Sandu câștigă alegerile de astăzi, opțiunile ei ar putea fi limitate, deoarece majoritatea parlamentară este loială adversarului său deocamdată.

"Poziția ei este foarte incertă", a spus Gerasimchuk, deoarece, în cazul alegerilor parlamentare anticipate, "există șanse mari să nu obțină o majoritate clară".

De câțiva ani, țara trece prin perioade repetate de instabilitate managerială și crize din cauza scandalurilor de corupție. Cea mai faimoasă dintre ele a fost în 2015 și a fost legată de dispariția unui miliard de dolari de la ghișeele de numerar ale a trei bănci moldovenești, ceea ce echivalează cu 15% din PIB-ul național.

Alții din lume

Rusia cu cel mai mic număr de noi infecții cu coronavirus într-o săptămână din noiembrie

Numărul de cazuri confirmate de infecție cu coronavirus în Rusia în această săptămână s-a dovedit a fi cel mai scăzut de la începutul lunii noiembrie și mai ales pentru Moscova - de la începutul lunii octombrie.

Serbia este a patra cea mai vaccinată din Europa ca populație

Președintele sârb, Alexander Vucic, a declarat aseară că Serbia ocupă în prezent locul patru în Europa în ceea ce privește numărul de persoane vaccinate împotriva coronavirusului în raport cu populația - 26.000 la milion, a raportat Tanjug.

5.8 cutremur în Noua Zeelandă

Un cutremur cu magnitudinea 5,8 a fost înregistrat astăzi în largul coastei Noii Zeelande, a raportat Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, citat de TASS

Minerii chinezi salvați după 2 săptămâni în subteran sunt deja 11

Salvatorii chinezi au reușit să scoată la suprafață unsprezece dintre cei 22 de mineri îngropați după o explozie în urmă cu 14 zile într-o mină de aur din provincia nordică Shandong

Franța pregătește un al treilea blocaj pentru noile tulpini ale coronavirusului

Autoritățile din Franța se pregătesc să anunțe un al treilea blocaj și noi măsuri restrictive pentru a opri răspândirea rapidă a coronavirusului, a raportat astăzi ziarul „Journal de Dimanche”.