Mai multe din analize:

  • Doi bebeluși nou-născuți din Wuhan au fost diagnosticați cu coronavirus pe 5 februarie 2020
  • Ministerul Educației și Științei deschide ofertele pentru manuale despre Ortodoxie: În clasa I vor învăța cum să-l scrie pe Isus, în clasa a IV-a - Cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu 5 februarie 2020
  • Denitsa Sacheva: De la 1 martie vor exista asistenți pentru 4977 adulți și 924 persoane cu dizabilități 5 februarie 2020

Trolii ruși, giganții mass-mediei americani și comercianții de știri false oportuniste vor otrăvi peisajul politic european înainte de alegerile europene?

este

Bruxelles se teme că dezinformarea online va alimenta valul populist, iar politicienii cred că tocmai aceasta a denaturat referendumul Brexit și l-a condus pe Donald Trump până la Casa Albă, scrie AFP.

"Există forțe anti-europene externe care încearcă - în secret sau deschis - să influențeze alegerea democratică a europenilor", a avertizat recent liderul UE Donald Tusk.

Acesta, a spus el, a fost, de asemenea, „cazul Brexitului și o serie de campanii electorale în Europa”.

În perioada 23-26 mai, alegătorii europeni vor merge la urne pentru a alege în jur de 700 de europarlamentari la Strasbourg și pentru a elabora legislație pe întregul continent.

În ultimele săptămâni ale campaniei, autoritățile au fost vigilente, temându-se că adversarii, inclusiv Moscova, vor încerca să răspândească știri false, amplificate de social media.

La rândul său, acest lucru ar putea spori sprijinul pentru diferite partide populiste, poate adânci diviziunile existente între electorat și poate submina credința în democrație sau în instituțiile UE.

Unii chiar merg atât de departe încât să numească fenomenul un atac condus de stat.

„Există dovezi puternice că Rusia este o sursă majoră de dezinformare în Europa. Dezinformarea face parte din doctrina militară a Rusiei și din strategia sa de a diviza și slăbi Occidentul ", a declarat vicepreședintele Comisiei Europene și fostul prim-ministru eston, Andrus Ansip.

Încrederea publicului în instituțiile naționale și europene și în așa-numitele mass-media este deja redusă, iar utilizatorii de internet care caută bani din clicuri publicitare au găsit o piață pentru știri false.

Adăugați la această propagandă secretă de stat și efectul viral al platformelor media din SUA precum Facebook, Twitter și YouTube de la Google și aveți o rețetă de intervenție.

Maria Gabriel, comisarul UE pentru economia digitală, a descris acest lucru drept un „flagel invizibil” care „intră în viața cetățenilor noștri și ne influențează opiniile și deciziile”.

„Cenzura de stat”

Ca răspuns la presupusa amenințare, Comisia Europeană a emis orientări pentru statele membre, solicitându-le să sprijine jurnalismul de calitate sau să lucreze cu verificări independente ale faptelor.

De asemenea, UE a instituit un „sistem de avertizare timpurie” în martie, astfel încât capitalele să poată împărtăși informații despre „încercările coordonate ale actorilor străini de a manipula” dezbaterea democratică în timp real.

Serviciul european pentru acțiune externă, ramura afacerilor externe a Comisiei, are o echipă de aproximativ 15 persoane a cărei sarcină principală este deschiderea și analiza campaniilor de dezinformare vizate de UE.

Site-ul lor, EU Against Disinformation (https://euvsdisinfo.eu/), susține că a negat mai mult de 5.000 de știri false, legate în principal de Rusia.

Dar resursele blocului rămân modeste.

După cum crede Paul Butcher de la Centrul pentru Politici Europene, implicarea serviciilor de informații de stat sau a ministerelor precum Serviciul European de Acțiune Externă în campanie ar putea avea efectul opus.

Acest lucru alimentează suspiciunile de cenzură și un joc de cenzură și război cultural între „stabiliți” și „oameni”, a spus el într-un raport recent.

Mai bine decât contrapropaganda condusă de stat, a spus el, „rezistența structurală la dezinformare poate fi construită prin eforturile societății civile, ale ONG-urilor și ale sectorului privat”.

"Prima lume"

În ultimele luni, autoritățile europene au intensificat apelurile pentru ca platformele online să fie mai responsabile față de conținutul pe care îl prezintă milioane de oameni.

În timp ce unele state membre, cum ar fi Franța, au decis să adopte legi, Comisia discută cu giganții de pe internet.

La sfârșitul anului trecut, Facebook, Google și Twitter au semnat un cod de bune practici cu autoritățile de la Bruxelles - „Lumea este primul”, potrivit lui Gabriel.

Conform codului, industria se angajează să transpună în publicitatea politică, să închidă conturi false și să „demonetizeze furnizorii de dezinformare” - sau să nu mai plătească pentru site-uri suspecte.

Inițiativa a funcționat, dar bastionul adevărului este departe de a fi insurmontabil, așa cum recunoaște însăși Comisia.