Balul de absolvire. DV. Nu. 21 din 13.03.1990, modificat. DV. Nu. 27 din 5 aprilie 1991, modificat DV. Nu. 57 din 14.07.2000, modificată. DV. Nu. 25 din 16.03.2001, modificat. DV. Nu. 87 din 27.10.2006, modificată. DV. Nu. 7 din 24.01.2012, supliment. DV. Nu. 79 din 13.10.2015.

privind

Capitol unul
GENERAL

Artă. 1. (1) Prezenta lege stabilește ordinea de soluționare a conflictelor colective de muncă dintre lucrători și angajatori cu privire la problemele relațiilor de muncă și asigurări și la nivelul de trai.
(2) În conflictele colective de muncă, lucrătorii vor fi reprezentați de organele organizațiilor lor profesionale și de angajatori - de către managerii respectivi, cu excepția cazului în care părțile au autorizat alte organisme sau persoane.

Artă. 2. Prezenta lege se aplică și soluționării conflictelor colective de muncă dintre lucrători și angajatori - întreprinderi străine sau mixte sau întreprinderi de pe teritoriul țării.

Capitolul doi
NEGOCIERI ȘI ARBITRAJ VOLUNTAR

Artă. 3. (1) Conflictele colective de muncă se soluționează prin negocieri directe între lucrători și angajatori sau între reprezentanții acestora conform unei proceduri stabilite liber de aceștia.
(2) Lucrătorii vor prezenta în scris cererile lor și numele reprezentanților lor în cadrul negocierilor.

Artă. 4. (1) (Modificat, SG nr. 25/2001) Atunci când nu se ajunge la un acord sau una dintre părți refuză să negocieze, fiecare dintre ele poate solicita asistență pentru soluționarea litigiului prin mediere și/sau arbitraj voluntar. și organizațiile patronale și/sau de la Institutul Național pentru Conciliere și Arbitraj.
(2) Negocierile prevăzute la paragraful precedent pot dura până la 14 zile și, de comun acord, cu o perioadă mai lungă.

Artă. 5. (1) Cu excepția ordinului articolului precedent, litigiul poate fi trimis spre soluționare de către un arbitru unic sau o comisie de arbitraj printr-un acord scris între părți.
(2) Arbitrul unic va fi stabilit de părți.
(3) Numărul membrilor comisiei de arbitraj va fi stabilit de părți. Fiecare dintre aceștia indică pe nume un număr egal de arbitri, care vor alege pentru președinte o altă persoană din lista prevăzută la alin. 4.
(4) (Modificat, SG nr. 25/2001) Un arbitru sau un membru al unei comisii de arbitraj poate fi doar o persoană inclusă pe o listă de arbitri aprobată de consiliul de supraveghere al Institutului Național pentru Conciliere și Arbitraj, care va fi modifică și completează în ordinea adoptării sale. Lista va fi publicată în Monitorul de Stat. Dacă este necesar, acesta va fi modificat și completat în ordinea adoptării sale.

Artă. 6. (1) Litigiul arbitrajului va fi luat în considerare pe baza unei cereri scrise a părților sau a reprezentanților acestora.
(2) Disputa va fi examinată în ședință publică cu citarea părților. La ședință sunt explicate părțile, reprezentanții acestora, se discută documentele scrise și alte materiale prezentate, pot fi ascultate opiniile unor terți, precum și avizul experților.
(3) Disputa va fi luată în considerare în maximum două ședințe, iar întreruperea dintre acestea nu poate fi mai mare de 7 zile, cu excepția cazului în care părțile convin asupra unui alt număr de ședințe sau pentru o altă perioadă de timp între ședințe.

Artă. 7. (1) Hotărârea arbitrală se pronunță în scris în conformitate cu legislația în vigoare în termen de trei zile de la data ultimei ședințe.
(2) Comisia de arbitraj ia decizii cu majoritate simplă.
(3) Deciziile, opiniile speciale și motivele se comunică imediat părților.

Artă. 8. (1) Un arbitru sau un membru al unei comisii de arbitraj, care lucrează în baza unui contract de muncă, are dreptul la concediu oficial neremunerat pentru perioada în care participă la soluționarea unui conflict colectiv de muncă în temeiul prezentei legi. Concediul este considerat ca vechime în muncă.
(2) Pentru examinarea și soluționarea litigiului, părțile vor plăti arbitrului și membrilor comisiei de arbitraj remunerația convenită între aceștia și arbitrul sau membrii comisiei de arbitraj, precum și toate celelalte cheltuieli legate de soluționarea litigiului.

Artă. 9. Pentru a-și îndeplini cererile, fiecare parte se poate influența pe cealaltă fără întrerupere, organizând ședințe publice, mitinguri sau demonstrații în timpul programului de lucru, informând publicul prin mass-media sau în orice alt mod legal.

Capitolul trei
GREVE

Artă. 10. În cazul în care cererile nu sunt respectate, lucrătorii pot face o grevă simbolică purtând sau aplicând pancarte adecvate, afișe de protest, panglici, ecusoane sau alte simboluri adecvate, fără a înceta să lucreze.

Artă. 11. (1) (modifică. SG 25/01) În cazul conflictului colectiv de muncă nu se ajunge la un acord în temeiul art. 3 sau în temeiul art. 4, dacă se solicită medierea și/sau arbitrajul voluntar sau angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate față de aceștia, lucrătorii pot face grevă, suspendând temporar îndeplinirea obligațiilor lor de muncă.
(2) Decizia de declarare a unei greve se ia cu majoritatea simplă a lucrătorilor din întreprinderea sau divizia respectivă.

(3) Muncitorii sau reprezentantul acestora sunt obligați să notifice în scris angajatorul sau reprezentantul acestuia cu cel puțin 7 zile înainte de începerea grevei, pentru a indica durata acestuia și organul care va gestiona greva.
(4) În condițiile alineatului precedent, lucrătorii pot declara o grevă de solidaritate în sprijinul unei grevă legală a altor lucrători.
(5) Muncitorii pot declara fără notificare prealabilă o grevă de avertizare, care nu poate dura mai mult de o oră.

Artă. 12. (1) Pe durata grevei, lucrătorii sunt obligați să se afle în întreprindere în timpul programului de lucru stabilit pentru ei.
(2) Lucrătorii în grevă nu pot întreprinde acțiuni cu care împiedică sau creează dificultăți suplimentare pentru desfășurarea normală a activităților în afara obligațiilor lor de muncă.
(3) Neîndeplinirea culpabilă a cerințelor prevăzute la alineatele precedente este o încălcare a disciplinei muncii, pentru care se vor impune sancțiunile disciplinare prevăzute în Codul muncii, indiferent de proprietate, răspunderea administrativă și penală.

Artă. 13. (1) Participarea la o grevă este voluntară. Nimeni nu poate fi obligat să ia parte sau să nu ia parte la o grevă.
(2) Se interzice crearea de obstacole sau dificultăți pentru lucrătorii care nu participă la grevă, pentru a-și continua munca.

Artă. 15. În timpul grevei, părțile se vor strădui să soluționeze definitiv disputa prin negocieri directe, mediere sau alte mijloace adecvate.

Artă. 16. Greva nu este permisă:
1. dacă cererile făcute de lucrători contravin Constituției;
2. (modificat, SG nr. 25/2001) atunci când sunt îndeplinite cerințele articolelor 3, 11, alin. 2 și 3 și art. 14, precum și cu privire la aspectele asupra cărora există un acord sau o hotărâre de arbitraj;
3. în timpul unui dezastru natural și al lucrărilor de salvare și reabilitare urgente și urgente aferente;
4. (revocat, SG nr. 87/2006)
5. pentru rezolvarea conflictelor individuale de muncă;
6. (modificat, SG nr. 57/2000, modificat, SG nr. 87/2006, completat, SG nr. 79/2015, începând cu 01.11.2015).) În sistemul Ministerului Apărării, Ministerul de Interne, organele judiciare, de urmărire penală și de anchetă, Agenția de informații de stat și Serviciul de securitate națională;
7. prin care se fac cereri politice.

Artă. 17. (1) Angajatorul, precum și lucrătorii, care nu fac grevă, pot depune o cerere pentru constatarea ilegalității unei greve declarate, începute sau terminate.
(2) Cererea se introduce în fața instanței judecătorești de la sediul sau reședința angajatorului. Atunci când părțile la litigiu sunt angajatori cu sediul social sau reședință în diferite circumscripții judiciare, cererea este depusă la alegerea angajatorilor în fața uneia dintre instanțele judecătorești respective.
(3) Cazul va fi examinat în termen de șapte zile în ședință publică prin ordinul Codului de procedură civilă cu participarea unui procuror.
(4) Instanța se pronunță în termen de trei zile de la examinarea cauzei.
(5) (Abrogat, SG nr. 25/2001)

Artă. 18. (1) (modifică. SG 27/91) Muncitorul nu va primi remunerația muncii pentru perioada în care, din cauza participării la grevă, a suspendat exercitarea atribuțiilor sale de muncă. În acest timp, el poate primi despăgubiri pe cheltuiala unui fond special de grevă. Fondul este creat la cererea lucrătorilor cu fonduri proprii sau cu fondurile organizațiilor profesionale.
(2) Este interzisă blocarea fondurilor pentru greva în timpul unei greve.
(3) Pentru perioada în care participă la o grevă legală, lucrătorul are dreptul la despăgubiri în detrimentul asigurării sociale în conformitate cu procedura generală, iar dacă greva este recunoscută ca ilegală - numai dacă este asigurat voluntar.
(4) Timpul de participare a lucrătorilor la o grevă legală este considerat drept vechime.
(5) Un lucrător care nu a participat la o grevă, dar din cauza grevei altor lucrători nu și-a putut îndeplini atribuțiile de muncă, va primi o remunerație ca și în cazul șederii nu din vina sa.

Artă. 19. (1) Lucrătorul nu răspunde disciplinar și de proprietate pentru participarea la o grevă admisibilă prin prezenta lege.
(2) Pentru participarea la o grevă ilegală, lucrătorul va răspunde disciplinar și proprietate în conformitate cu prevederile Codului muncii și ale celorlalte legi.

Capitolul patru
LOCKOUT

Artă. 20. După anunțarea grevei și în timpul grevei legale, angajatorul nu poate să înceteze activitatea întreprinderii sau a unei părți a acesteia și să concedieze lucrătorii pentru:
1. prevenirea sau oprirea grevei;
2. frustrează satisfacția cererilor depuse.

Artă. 21. (Supliment - SG, iss. 7 în 2012) În timpul unei greve legale, angajatorul nu va avea dreptul să angajeze noi muncitori, inclusiv cei trimiși de o întreprindere care asigură muncă temporară, în locul grevistilor, în ordine pentru a atinge obiectivele prevăzute în precedentul membru, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar pentru implementarea activităților prevăzute la art. 14, alin. 1 cât durează greva.

Capitolul cinci
RESPONSABILITATEA PENALĂ ADMINISTRATIVĂ

Artă. 22. (1) (Modificat, SG nr. 87/2006) Oricine încalcă prevederile art. 11, alin. 3 și 5, art. 12, alin. 2, art. 13, 14, 18, alin. 2 și art. 20 și 21, se pedepsește cu amendă de la 50 la 200 BGN, dacă nu sunt supuși unei pedepse mai mari.
(2) (Modificat, SG nr. 87/2006) Încălcările prevăzute la alineatul precedent se stabilesc prin acte întocmite de organele însărcinate cu implementarea controlului muncii de stat, iar decretele penale se emit de către șeful paragraful respectiv.organul de control conform apartenenței departamentale a compilatorului de documente.
(3) Constatarea încălcărilor, emiterea, contestația și executarea decretelor penale vor avea loc prin ordinul legii pentru încălcările și pedepsele administrative.

DISPOZIȚII SUPLIMENTARE ȘI FINALE
§ 1. (1) Orice acord încheiat între părți în timpul negocierilor, arbitrajului sau grevei, precum și hotărârii arbitrale vor fi obligatorii pentru acestea și vor fi supuse executării imediate.
(2) Litigiile legate de punerea în aplicare a acordurilor și deciziile de arbitraj prevăzute la alineatul precedent vor fi luate în considerare prin ordinul de examinare a litigiilor privind punerea în aplicare a contractelor colective de muncă.
§ 2. (1) Termenii „lucrător” și „întreprindere” din prezenta lege vor fi folosiți în sensul articolului 1 punctul 2 din dispozițiile suplimentare ale Codului muncii.
(2) „Angajator” în sensul prezentei legi este orice organizație de stat, economică, publică și cooperantă și cetățeni, care acceptă în mod independent persoane pentru angajare.
(3) Termenul „divizare” în art. 11, alin. 2 din prezenta lege se utilizează în sensul Decretului nr. 56 pentru activitatea economică.
§ 3. Punerea în aplicare a legii este atribuită Consiliului de Miniștri.

DISPOZIȚII DE MODIFICARE

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE LA LEGEA PRIVIND „INTELIGENȚA” AGENȚIEI DE STAT
(Promulgat, SG nr. 79/2015, începând cu 01.11.2015)

§ 31. Legea intră în vigoare la 1 noiembrie 2015, cu excepția articolului 17 punctul 4 referitor la art. 69, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2016.